Paşte 2023. În ce zi se vopsesc ouăle roşii

Ne mai despart doar câteva zile până la marea sărbătoare a Paştelui. Astăzi este Miercurea Mare din Săptămâna Patimilor, o zi importantă de post şi rugăciune. Biserica oficiază denii şi slujbe speciale, iar credincioşii respectă cu sfinţenie anumite tradiţii, printre care şi vopsitul ouălelor. 

• Nouă metodă de fraudă când facem cumpărături online. Cine e în spatele schemei cu magazine-fantomă

Paștele Ortodox este una dintre cele mai importante sărbători creștine și este sărbătorit în fiecare an de credincioșii ortodocși din întreaga lume. Cu această ocazie, credincioșii pregătesc mâncare specifică precum pască, cozonac, friptură de miel și ouă roșii. Iată, când se vopsesc ouăle de Paște 2023, potrivit tradiției.

În ce zi se vopsesc ouăle de Paşte în 2023

Ouăle roșii nu lipsesc de pe masa de Paște a creștinilor și nici de la Biserică. În mod tradițional, ouăle de Paște se vopsesc folosindu-se culori obținute natural, din flori de sovârf, coji de ceapă, frunze de mesteacăn sau frunze de nuc.

Se spune că, ouăle de Paște se vopsesc, în general, joia, dar și sâmbăta. Pe de altă parte, Biserica Ortodoxă spune că nu trebuie să existe o zi anume în care putem vopsi ouăle. Pentru creştini, ouăle roșii amintesc, în primul rând de Jertfa Mântuitorului Hristos de pe Crucea Golgotei.

Ce simbolizează ouăle roşii

Tradiţia ortodoxă vorbeşte de Sfânta Maria Magdalena plângând la picioarele Crucii lui Hristos, iar Sângele Lui înroşind ouăle puse sub Cruce.

O altă credință este legată de faptul că Sfânta Maria Magdalena a mers la împăratul roman Tiberiu şi l-a salutat cu: „Hristos a înviat!”. Împăratul a zis, privind la un ou de pe masa sa: „Hristos nu a înviat aşa cum acest ou nu este roşu”. În acel moment, oul s-a înroşit. Roşul simbolizează Sângele lui Hristos care dă viaţă lumii, fiind simbolul învierii.

Ouăle roșii se ciocnesc în semn de amintirea sacrificiului lui Iisus

Se mai spune că atunci când ciocnim ouăle, să nu aruncăm coaja lor, ci să o păstrăm și să o îngropăm în pământul pășunilor, pentru a apăra vitele și animalele de deochi şi de năpastă.

Tradiţii pentru celelalte zile din Săptămâna Mare

Tradiţia spune că Săptămâna Patimilor este una în care ţinem post, mergem la biserică şi ne ocupăm de curăţenia sufletului. Dar şi casele noastre au parte de o curăţenie temeinică. În satele din Maramureş, tradiţia spune că lucrurile se spală la vâltoarea satului. După ce au făcut casa lună, gospodinelor nu le mai rămâne decât să îşi aleagă costumele tradiţionale pe care urmează să le poarte cu mândrie în noaptea de Înviere.

Rugăciune pentru iertarea păcatelor pe care să o spui în Săptămâna Patimilor

„Stăpâne Doamne, Dumnezeul nostru, Cel ce ne‑ai învrednicit pe noi a trece vremea cinstitului şi dumnezeiescului post de patruzeci de zile, care s‑a însemnat de Tine şi s‑a dat nouă prin Tine. Cel ce ai pus nouă pocăinţă pentru mântuirea sufletelor şi curăţirea trupurilor şi spre izgonirea demonilor. Care ne‑ai arătat nouă spre închinare chipul cinstitei Tale cruci şi ne‑ai dăruit să o sărutăm cu atingerea nevrednicelor noastre buze.

Cel ce ne‑ai învrednicit să auzim de învierea prietenului Tău Lazăr şi de intrarea Ta în Ierusalim, întâmpinat fiind de pruncii evreieşti care grăiau, strigând: osana întru cei de sus; şi să vedem mântuitoarele Tale patimi şi să ne închinăm dumnezeieştii Tale răstigniri, suliţei, trestiei, buretelui, pogorârii celei de pe cruce şi îngropării, şi să ajungem la cinstita şi dumnezeiasca Ta înviere.

Pentru aceea, văzând ziua învierii Tale, cu bucurie strigăm Ţie, Hristoase Dumnezeul nostru, şi împreună cu îngerii, cu arhanghelii, cu heruvimii, cu serafimii, cu toţi sfinţii şi cu preacurata Maica Ta, Te slăvim, lăudându‑Te pe Tine, marele Dumnezeu şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos.

Şi acum Te rugăm, Stăpâne, pentru robii Tăi aceştia, care vin sub acoperământul casei Tale celei sfinţite, primeşte pocăinţa lor şi‑i iartă pe dânşii, pentru învierea Ta, de mulţimea păcatelor celor nenumărate, ştiute şi neştiute, de voie şi fără de voie; curăţeşte‑i ca pe desfrânata ce plângea, şi ca pe Petru care se lepădase şi plângând cu amar iarăşi l‑ai primit.

Primeşte smerenia şi mărturisirea robilor Tăi, precum ai primit pe vameşul care cu suspin se ruga.

Pune frica Ta în inimile lor ca să se teamă de Tine şi să Te iubească din toată inima lor. Dă‑le lor să păzească toate poruncile Tale în toate zilele vieţii lor, umblând după voia Ta.

Învredniceşte‑i pe dânşii fără osândă să vină şi să se împărtăşească cu preacuratul Tău Trup şi cu cinstitul Tău Sânge, ca, primindu‑le cu vrednicie, să fie părtaşi împărăţiei Tale, lăudându‑Te şi slăvindu‑Te pe Tine, împreună cu Cel fără de început al Tău Părinte şi cu Preasfântul şi bunul şi de‑viaţă‑făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin”.