Un bărbat din Teleorman, primul român cu două CNP-uri. Autorităţile i-au greşit actele şi îl trimit la instanţă

Situaţie neplăcută pentru un bărbat din Teleorman. Acesta a descoperit că nu îşi poate depune dosar de pensie, pentru că CNP-ul lui nu este bun. Totul după o greşeală a autorităţilor.

• Câţi bani au dat tinerii pe haine şi pe notele de plată în cluburile de fiţe din Mamaia. DETALII la Obsevator 12:00, la Antena 1
• SUA acuză Rusia de atacuri chimice împotriva trupelor ucrainene, încălcând regulile războiului. Ce este cloropicrina

Un bărbat din Teleorman a decoperit că nu îşi poate depune dosarul de pensie din cauză că CNP-ul lui a fost greşit de către Serviciul Public Comunitar de Evidenţă a Persoanelor din Zimnicea. Bărbatul este un caz rar pentru România, fiind primul care ar avea două CNP-uri, nu unul cum ar fi normal.

"În cazul în care aţi crezut că în România avem un singur CNP, autorităţile au ţinut să ne arate că se poate şi cu două. Pe lângă situaţia şi amuzantă şi teoretic imposibilă, omul nu-şi poate face actele pentru pensie şi acum este nevoit să meargă în instanţă să îşi anuleze CNP-urile", a transmis avocatul Adrian Cuculis.

În România, codul numeric personal, sau CNP, este un cod numeric unic format din 13 cifre şi care este atribuit persoanei la înregistrarea naşterii în registrele de stare civilă. 

Gheorghe O. figurează însă într-o copie după buletinul vechi cum că ar fi fost născut în 1954, pe când în cartea de identitate nouă, făcută după ce şi-a pierdut precedentele acte, figurează ca fiind născut un an mai târziu. În plus, diferă şi ultimele 4 cifre ale CNP-ului.

Ce înseamnă cifrele din Codul Numeric Personal

Codurile numerice personale sunt generate de către Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, care emite și distribuie anual listele corespunzătoare către serviciile publice comunitare județene de evidență a persoanelor, Serviciul Public Comunitar de Evidență a Persoanelor al Municipiului București și Departamentul consular din cadrul Ministerul Afacerilor Externe.

Sistemul a fost introdus pe 2 martie 1978, printr-un decret prezidenţial semnat de Nicolae Ceauşescu.

Codul numeric personal este format din 13 cifre, unic pentru fiecare persoană fizică, și este format din 7 componente, după modelul SAALLZZJJNNNC.

S – reprezintă sexul şi secolul în care s-a născut persoana care posedă acel CNP. Dacă prima cifră este 1, respectiv 2, înseamnă că persoana este de sex masculin, respectiv de sex feminin, și că s-a născut până în anul 1999. Dacă prima cifră a codului numeric personal este 5 sau 6 înseamnă că persoana − bărbat, respectiv femeie − s-a născut începând cu anul 2000.

AA, sau anul naşterii, este un număr format din două cifre şi reprezintă ultimele două cifre din anul naşterii.

LL – luna naşterii – este un număr format din doua cifre şi reprezintă luna naşterii persoanei.

ZZ – ziua naşterii – reprezintă ziua naşterii în format de două cifre. Pentru zilele de la 1 la 9 se adaugă 0 înaintea datei.

JJ – codul judeţului – este un număr format din două cifre şi este reprezentat de codul judeţului sau sectorului (în cazul municipiului Bucureşti) în care s-a născut persoana ori în care avea domiciliul sau reşedinţa în momentul acordării C.N.P.-ului.

NNN – numărul de ordine – este un număr format din trei cifre din intervalul 001 – 999. Numerele din acest interval se împart pe judeţe, birourilor de Evidenţă a Populaţiei, astfel încât un anumit număr din acel interval să fie alocat unei singure persoane într-o anumită zi.

C – cifra de control – se află în relaţie cu toate celelalte 12 cifre ale C.N.P.-ului. Cifra de control este calculată după cum urmează: fiecare cifră din C.N.P. este înmulțită cu cifra de pe aceeași poziție din numărul 279146358279; rezultatele sunt însumate, iar rezultatul final este împărțit cu rest la 11. Dacă restul este 10, atunci cifra de control este 1, altfel cifra de control este egală cu restul.