Unul din cinci români este sărac. Cum vrea Guvernul să scadă numărul săracilor cu 400.000
Unul din cinci români, adică aproape cinci milioane de persoane, se confruntă cu sărăcia
De Redactia Observator la 04.01.2015, 12:00
Unul din cinci români, adică aproape cinci milioane de persoane, se confruntă cu sărăcia
Proiectul Strategiei naţionale privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei (2014-2020) arată că unul din cinci români se confruntă cu sărăcia determinată de venitul insuficient, iar o mare parte din sărăcia bazată pe venit este persistentă, trei sferturi dintre persoanele sărace aflându-se în această situaţie de cel puţin trei ani. Proiectul de strategie mai arată că multe persoane sunt în continuare inactive sau neangajate formal, cu şanse mici de a căpăta acces corespunzător la piaţa muncii, şi că există inegalităţi în ceea ce priveşte acoperirea cu servicii medicale de bază.
"Există un număr semnificativ de comunităţi dezavantajate în care aceste probleme se cumulează, făcând aproape imposibilă întreruperea ciclului excluderii, fără ca membrii săi să fie sprijiniţi şi integraţi prin intervenţii din exterior. Prezenta strategie privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei conţine un plan de acţiune care va permite României să înregistreze progrese considerabile în reducerea sărăciei şi promovarea incluziunii sociale pentru persoanele, grupurile şi familiile vulnerabile în următorii şapte ani. În contextul reacţiilor la aceste provocări sociale, strategia prezintă şi un set structurat de măsuri cu rolul de a asigura atingerea obiectivelor asumate de România în contextul Strategiei Europa 2020", se arată în documentul citat.
Strategia vizează persoanele şi/sau familiile sărace ale căror venit annual este sub 60% din venitul mediu exprimat per echivalent adult, categorie care, în 2008, număra aproape cinci milioane de români.
"Obiectivul Guvernului este de a reduce acest număr cu cel puţin 580.000 până în anul 2020. În 2012, numărul acestora era deja redus la 4,8 milione, ceea ce înseamnă că 30 % din obiectiv a fost deja îndeplinit. Din 2012 până în 2020, obiectivul este de a scoate alte 400.000 de persoane din sărăcie (restul de 70% din obiectiv). Populaţia vulnerabilă include grupuri care sunt excluse de pe piaţa forţei de muncă, din sistemul de educaţie, sănătate, locuinţe, şi alte servicii", se arată în proiectul de act normativ.
Conform aceluiaşi document, cele mai mari categorii includ copii aflaţi în situaţii dificile, persoane cu dizabilităţi, persoane vârstnice singure sau dependente şi romi, care însumează trei milioane de persoane, însă populaţia estimată ca săracă sau vulnerabilă este de circa cinci milioane de persoane.
Crearea de locuri de muncă, printre priorităţi
"Acest lucru înseamnă dezvoltarea aptitudinilor, a educaţiei şi experienţei pe piaţa forţei de muncă a celor săraci din punct de vedere al venitului, creşterea ratei de ocupare a acestui segment al populaţiei, şi implementarea unor măsuri care ar spori plăţile relative pentru grupul ţintă. O abordare similară se aplică celorlalte active ale gospodăriilor sărace, cum ar fi terenul şi animalele. În mod complementar, am propus ca Guvernul să vizeze reducerea sărăciei printr-o alocare mai amplă şi mai specifică a cheltuielilor cu protecţia socială pentru segmentul cel mai sărac al populaţiei", se arată în proiect.
Majoritatea persoanelor sărace din România trăiesc în sărăcie persistentă. Dintre cele 22,6 procente din populaţie care trăiau în sărăcie relativă în 2012, 18,2 la sută (reprezentând 81 de procente dintre persoanele sărace) trăiau în sărăcie persistentă.
Romii sunt o altă categorie care prezintă un risc mult mai mare de sărăcie, indiferent de vârstă, educaţie sau mediul de rezidenţă, ei fiind expuşi unui risc de sărăcie de zece ori mai mare decât celelalte etnii, conform aceluiaşi proiect.
Guvernul îşi propune să se concentreze pe îmbunătăţirea echităţii în materie de sănătate şi protecţie financiară, creşterea furnizării serviciilor de sănătate în zone specifice relevante pentru grupurile sărace şi vulnerabile şi creşterea accesului grupurilor vulnerabile la servicii primare de sănătate de bună calitate.
Priorităţile principale sunt dezvoltarea unui instrument pentru a identifica satele sărace şi comunităţile marginalizate astfel încât intervenţiile să fie orientate cu precizie spre zonele cele mai nevoiaşe, precum şi investiţiile publice (inclusiv din fonduri UE) pentru aceste comunităţi.
Proiectul de strategie este în dezbatere publică până la 10 februarie.
