Descoperire arheologică de proporții la poalele Munţilor Pirinei: un oraș roman din perioada imperială documentat în textele antice

Un complex arheologic necunoscut până acum a fost descoperit la poalele Munţilor Pirinei de către arheologii de la Universitatea din Zaragoza. Cercetătorii descriu un sit construit în două epoci distincte: epoca imperială romană (între secolele I şi V) şi epoca creştină medievală (între secolele IX şi XIII), notează News.ro.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Situl este situat la 1.500 de metri de centrul Artieda, la est de Pamplona, ​​la graniţa dintre Aragon şi Navarra. În centrul unui teren agricol de aproximativ 390 de metri lungime şi 140 de metri lăţime, pe malul sudic al râului, situl ocupă o suprafaţă de patru hectare, dar este posibil ca dimensiunile lui să fie şi mai mari.

Săpăturile arheologice s-au întins pe mai mulți ani

În 2018, Consiliul Local Artieda a cerut Departamentului de Arheologie al Universităţii din Zaragoza să studieze ruinele cunoscute sub diferite denumiri: El Forau de la Tuta, Campo de la Virgen sau Campo del Royo. În ciuda dimensiunilor impunătoare ale oraşului, numele său antic nu este cunoscut. Oraşul impresionează prin „cladirile sale de mari proporţii”, băile termale, sistemul de alimentare cu apă, străzile şi canalele sale.

La vest de sit s-au păstrat „un ansamblu impresionant de lucrări publice în opus caementicium”, betonul folosit de romani, precum şi o „serie de structuri patrulatere”, care sunt probabil cisterne de alimentare.

Arheologii au descoperit că între secolele al IX-lea şi al XIII-lea, un sat de tip „habitat ţărănesc” din epoca creştină medievală s-a suprapus celui roman preexistent.

Modele de scoici împodobesc unii pereţi, la fel ca imaginea căluţilor de mare, un peşte şi doi delfini. Cercetătorii au reuşit să identifice acest al doilea sat ca fiind cel al Arteda Civitate, care a fost documentat în texte latine.

Echipa de specialişti a dezgropat rămăşiţele unei biserici, silozuri cu deschideri circulare săpate la subsol şi un cimitir. Aceste elemente ar trebui să permită aflarea de informaţii noi despre perioada Evului Mediu Timpuriu, care este încă puţin cunoscută.