Prognoza meteo pentru vara 2023. Primele estimări anunță valuri de căldură, inclusiv în România

Prognoza meteo pentru vara 2023 anunță fenomene extreme. Primele estimări arată că există mari şanse să avem o vară cu temperaturi peste medie. Sunt vizate, în principal, sudul şi vestul Europei, dar se vor resimţi şi în România.

• UE pregătește contramăsuri la taxele vamale anunţate de Trump. Ursula von der Leyen: "Este o lovitură majoră pentru economia mondială"

Datele specialiştilor arată că vor apărea şi ploi sau vijelii mai ales în sudul continentului.

Meteorologii spun că valurile de caldură vor fi cauzate și de o posibilă intensificare a fenomenenului El Niño. Vremea instabilă va ţine până la jumătatea lunii iulie. 

Ultimii opt ani, cei mai călduroşi din istoria măsurătorilor

Modelele climatologice sugerează că după trei ani de manifestare a tiparelor meteorologice asociate cu fenomenul La Nina în Oceanul Pacific, care scad în general uşor temperaturile globale, omenirea ar putea să asiste la revenirea fenomenului El Nino, omologul său mai clad, în a doua jumătate a acestui an. În timpul fenomenului El Nino, vânturile care bat spre vest de-a lungul Ecuatorului scad în intensitate şi apa caldă a mării este împinsă spre est, generând temperaturi mai mari la suprafaţa oceanului. "El Nino este în mod normal asociat cu temperaturi record la nivel global. Dacă acest lucru se va întâmpla în 2023 sau în 2024 reprezintă ceva încă necunoscut, dar eu cred că este mai probabil să se întâmple", a declarat Carlo Buontempo, directorul Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene.

Modele climatologice sugerează o revenire a condiţiilor asociate cu El Nino spre sfârşitul verii din emisfera nordică şi o posibilitate de apariţie a condiţiilor pentru un El Nino intens spre sfârşitul acestui an, a precizat Carlo Buontempo. Cel mai călduros an din istoria înregistrărilor meteorologice a fost până acum 2016, care a coincis cu un puternic fenomen El Nino - deşi schimbările climatice au alimentat temperaturi extreme chiar şi în anii lipsiţi de acest fenomen.

Ultimii opt ani au fost cei mai călduroşi din istoria măsurătorilor, reflectând astfel tendinţa de încălzire pe termen lung a climei globale, stimulată de emisiile de gaze cu efect de seră. Friederike Otto, lector superior la Institutul Grantham din cadrul Imperial College din Londra, a spus că temperaturile alimentate de El Nino ar putea să agraveze impacturile provocate de schimbările climatice cu care ţările lumii se confruntă deja - inclusiv valuri de căldură severe, secete şi incendii de vegetaţie. "Dacă El Nino nu se va dezvolta, există deja o şansă bună ca 2023 să fie chiar mai cald decât 2016 - ţinând cont că planeta a continuat să se încălzească deoarece oamenii au continuat să ardă combustibili fosili", a adăugat Friederike Otto.

Temperatura medie globală, cu 1,2 grade Celsius mai mare decât în perioada pre-industrială

Oamenii de ştiinţă care participă la programul european Copernicus au publicat luna trecută un raport ce a analizat extremele climatice înregistrate la nivel global în 2022 - care a ocupat locul al cincilea în clasamentul celor mai călduroşi ani din istoria înregistrărilor meteorologice. Europa s-a confruntat în 2022 cu cea mai caldă vară din istoria măsurătorilor meteorologice, în timp ce precipitaţii severe, alimentate de schimbările climatice, au cauzat inundaţii devastatoare în Pakistan, iar în luna februarie nivelurile gheţurilor din Antarctica au scăzut până la cel mai mic nivel al lor.

Temperatura medie globală este de acum cu 1,2 grade Celsius mai mare decât în perioada pre-industrială, au precizat specialiştii din programul european Copernicus. Deşi cei mai mulţi dintre poluatorii majori din lume şi-au luat angajamentul de a-şi reduce emisiile nete până la nivelul zero, emisiile globale de CO-2 au continuat să crească în 2022. 

Secretarul general al ONU, mesaj tranșant la reuniunea pentru climă: "Omenirea are de ales: cooperează sau piere"

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat, la sfârșitul anului trecut, că toate ţările trebuie să aleagă: ori colaborează pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon, ori condamnă generaţiile viitoare la o catastrofă climatică. Prin discursul său de la reuniunea pentru climă COP27 din staţiunea egipteană Sharm el-Sheikh, Guterres a dorit să transmită o urgenţă înaintea celor două săptămâni de dezbateri privind modalităţile de evitare a celor mai grave efecte ale schimbării climei, cu toate că guvernele sunt preocupate mai ales de războiul din Ucraina, de inflaţia în creştere şi de criza energetică. "Omenirea are de ales: cooperează sau piere", a spus secretarul general. După el urmau la cuvânt lideri ai mai multor ţări, din Regatul Unit până în Arabia Saudită. Guterres a cerut un pact între statele cele mai bogate şi cele mai sărace pentru accelerarea tranziţiei de la combustibilii fosili şi accelerarea finanţării pentru reducerea emisiilor, în timp ce unele efecte ale încălzirii globale s-au produs deja.