Pe căile ferate din România avem viteză doar la cheltuit bani
O singură magistrală de cale ferată reparată capital în ultimii 30 de ani există în România şi aceea anchetată de procurorii DNA. Ruta Bucureşti-Constanţa a costat aproape un miliard de euro. Dublu faţă de contractele iniţiale.
Vreau să ajut: Erika ar vrea să meargă la...
Femeia care a clădit de la zero cea mai mare...
Povestea ta, locul unde s-a adunat răul acestei...
Nepăsarea, ”tratamentul” administrat bolnavilor...
Iese la iveală realitatea cruntă din unele spitale...
O femeie din Târgovişte spune că nu a întrebat-o...
O singură magistrală de cale ferată reparată capital în ultimii 30 de ani există în România şi aceea anchetată de procurorii DNA. Ruta Bucureşti-Constanţa a costat aproape un miliard de euro. Dublu faţă de contractele iniţiale. Şi culmea, există încă porţiuni nereparate, pe unde se circulă extrem de lent. Cu banii irosiţi de autorităţi, s-ar fi putut cumpăra locomotive sau vagoane noi. În lipsa lor, călătorii îndură umilinţe în fiecare zi: înghesuiţi în picioare, în trenurile supraaglomerate.
De la București la Constanța sunt 225 de kilometri de cale ferată. Îi vom parcurge pe cea mai modernă linie, care face parte din tronsonul patru de transport pan european.
”Minunea” care ține până la Fetești
Calea ferată leagă Berlinul de Constanţa, tranzitând Bucureştiul. Circulăm cu aproape 160 de kilometri pe oră. Sunt viteze ameţitoare chiar şi pentru mecanicii de locomotivă obișnuiți cu restricţiile de pe alte magistrale.
Dar minunea nu ține decât până la Fetești. În mod inexplicabil, această zonă nu a fost reabilitată atunci când tot tronsonul a intrat în reparații. Nici la Ciulnița nu s-au făcut lucrări. Asta încetinește trenul Constanța-București cu 30 de minute. Și ne readuce în ritmul atât de bine cunoscut al unui sistem tot mai fragil.
”E jale, e jale!”
Viteza melcului, nesiguranța liniilor, lipsa vagoanelor, surparea gărilor - toate au ajuns să definească CFR. De la controlori, mecanici, până la lideri de sindicat şi miniştri, toţi cunosc situaţia limită în care se află calea ferată.
Nu sunt soluții, deși sunt bani
10 septembrie 2018. Zeci de călători, turiști și navetiști, au blocat trenul Mangalia-Constanța. Încărcați cu bagaje, au ocupat linia de cale ferată, în semn de protest. Erau nemulțumiți că CFR nu a suplimentat numărul de vagoane de pe litoral, așa că mulți au fost nevoiți să călătorească în picioare. Dar CFR nu are soluție. Pentru că nu s-a investit în reparații, multe vagoane s-au dezintegrat. Așa a ajuns compania să circule cu 700 de garnituri, față de 1.300, cât ar avea nevoie.
Cum s-a ajuns aici? Din lipsă de bani? Bani sunt. Altfel, statul nu ar fi plătit aproape dublu pentru reabilitarea tronsonului de cale ferată Constanța-București, de exemplu. 913 milioane de euro au costat lucrările. Adică peste 4 milioane fiecare kilometru reparat. Specialiştii spun că dacă linia ar fi fost înlocuită de la zero costurile ar fi fost mai mici. Iar vestea a ajuns şi la urechile procurorilor care au deschis o anchetă pe numele fostului ministru de finante Sebastian Vladescu, acuzat de luare de mită pentru ca reparaţiile să fie făcute de firme agreate si platite din bani publici.
Chiar și trenurile cumpărate întârzie...
Cercetat sub control judiciar, Vlădescu și-ar fi garantat cu lingouri de aur o parte din cauțiunea de un milion de euro, stabilită de procurorii DNA. Un alt ministru, cel al Transporturilor, ține astăzi în mâini soarta CFR.
Lucian Șova a promis vagoane noi, care iniţial urmau să ajungă în septembrie. Doar că luna a trecut, iar trenurile nu au sosit. Acum se vorbeşte despre 100 de garnituri la mâna a doua, care vor completa flota de călători a căilor ferate.
România, țara trenurilor cu viteză mică
După o călătorie de două ore şi jumătate ajungem din nou în Gara de Nord, locul de unde am plecat în urmă cu aproape patru zile. În total am parcurs 1700 de kilometri. Au fost 36 de ore în vagoanele CFR. O medie simplă arată că trenurile, cel puțin cele cu care a mers echipa Observator în campania Avem o țară frumoasă, cum ajungem la ea?, au rulat cu 45 de kilometri pe oră.
România este ţara cu cea mai mică viteză de circulaţie a trenurilor din Uniunea Europeană. În 1990 vagoanele de călători transportau peste 400 de milioane de pasageri anual. Numărul lor a scăzut constant, odată cu dispariția garniturilor. Anul trecut în vagoanele CFR au urcat puţin peste 54 de milioane de oameni.
Ți-a plăcut acest articol?
LikePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰