Video Alimente de bază mai ieftine, cu TVA zero. Capcană pentru clienţi: cum pot profita magazinele, dacă proiectul devine realitate

O taxă pe valoarea adăugată zero la mâncare ar trebui să ne lase mai mulţi bani în portofele. "În mod normal, din momentul legiferării acestei măsuri în câteva zile la raft ar trebui să apară preţuri mai mici cu 9%. Din punctul meu de vedere şi din punctul industriei este o măsură foarte bună", spune Dragoş Frumosu, Sindicat alimentar.

Cât s-ar putea ieftini alimentele

Calculele sunt simple. Un kilogram de cartofi de 2 lei ar putea ajunge la 1 leu şi 80 de bani. Un cofraj de 30 de ouă s-ar ieftini cu 1 leu şi 60 de bani, iar pentru un kilogram de ceafă de porc, preţul ar coborî cu 2 lei, de la 23 de lei. 

"Sigur ca alimentele ar fi un mare ajutor daca nu s-ar mai pune TVA", spune o femeie. "Dacă ar scade ar fi mai bine", este de părere un bărbat. Doar că nimeni nu-i poate obliga pe comercianţi să taie din preţuri dacă scade TVA-ul. Aceeaşi situaţie a fost şi în 2015, când TVA pentru alimente a fost micşorat de la 24% la 9%. "Practic, mă aştept ca preţurile să nu se reducă, iar cota aceasta de TVA să rămână în profitul operatorilor economici", arată Adrian Benţa, consultant fiscal. 

Câştigul unora este pierderea altora. Statul va aduna mai puţini bani la buget. "Din punctul de vedere al bugetului statului, vom asista aproape sigur la scăderi de sume colectate", crede Dan Schwartz, economist.  

Discuţii pentru reducerea TVA pe energie

Pe lângă TVA zero la alimente, sunt discuţii şi pentru reducerea TVA pe energie de la 19% la 5%. Ar aduce facturi mai mici şi ar influenţa şi preţurile produselor care depind tot de energie. "Dacă există o creştere foarte mare de preţuri în urma acestui puseu al preţurilor la energie, atunci s-ar putea să nu existe un efect atât de vizibil la raft. Dar dacă nu s-ar aplica această scădere de TVA, am putea să vedem preţuri mai ridicate la raft oricum", explică Laurian Lungu, economist.

Bucuria unor taxe reduse ascunde însă un pericol pentru economie. "În condiţiile actuale în care inflaţia este una dintre cele mai importante şi dificil de rezolvat probleme macroeconomice nu numai în România, ci la nivel global, o astfel de măsură este o măsură care pune presiune din punct de vedere inflaţionist pe economie", crede Dan Schwartz. 2021 a fost anul creşterilor de preţuri în România, cu cea mai ridicată inflaţie din ultimul deceniu, de aproape 8%. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰