Avans economic masiv anticipat pentru Croaţia, după ce va intra în zona euro. "Când moneda ta se depreciază în raport cu euro, datoria ta valorează mai mult"

Ivo Božić, un tarabagiu care vinde bibelouri la piaţa de Crăciun din capitala Croaţiei, Zagreb, este obişnuit să manipuleze mai multe monede şi crede că tranziţia va decurge fără probleme atunci când ţara va adopta euro la 1 ianuarie, relatează Mediafax.

"Dacă ai de-a face cu turiştii, mai mult ca sigur că ai în cap mai multe monede", a declarat Božić, a cărui marfă include păpuşi în costume colorate, magneţi de frigider cu modele de Crăciun şi bijuterii realizate manual. "Am conturi bancare în mai multe monede şi cred că le voi unifica anul viitor", a adăugat el. "Oricum, unele dintre lucrurile mele le-am cumpărat în euro".

Trecerea de la kuna ar trebui să aducă beneficii, spun economiştii, deoarece Croaţia se bazează pe zona monedei unice pentru mai mult de jumătate din comerţul său extern, două treimi din investiţiile străine directe şi aproximativ 70% din turiştii săi.

De asemenea, va fi un impuls simbolic pentru unitatea europeană chiar în momentul în care Rusia încearcă să perturbe opoziţia blocului faţă de războiul său din Ucraina. Preşedintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a numit această adăugire "un vot de încredere pentru zona euro" şi a declarat că Croaţia va beneficia de "scutul euro".

Adoptarea monedei euro este, într-un fel, o evoluţie naturală pentru o ţară în care moneda unică reprezintă deja jumătate din totalul depozitelor bancare şi 60% din totalul împrumuturilor - mai mult decât orice altă ţară din afara zonei euro.

"Croaţia este ţara care va beneficia cel mai mult de pe urma intrării în zona euro", deoarece ar elimina riscul valutar, a declarat Boris Vujčić, guvernatorul băncii centrale croate. "Riscul valutar în Croaţia este cel mai ridicat".

"Când moneda ta se depreciază în raport cu euro înseamnă că datoria ta valorează mai mult", a declarat Vujčić într-un interviu acordat Financial Times. "Deci costurile de împrumut ale ţării tale ca ţară sunt mai mari pentru a reflecta acest risc."

Croaţia dispune de rezerve valutare de 27 de miliarde de euro

Croaţia dispune de rezerve valutare de 27 de miliarde de euro - 40% din produsul său intern brut - pentru a acoperi acest lucru, a spus el, deşi aderarea la euro înseamnă că "nu va avea nevoie nici pe departe de atât de mult".

Beneficiile monedei euro sunt "cel mai vizibil în timpul unei crize", a subliniat Vujčić, arătând presiunea de vânzare recentă asupra forintului maghiar, zlotului polonez şi coroanei cehe. "A trebuit să intervină şi să crească foarte mult ratele dobânzilor, iar randamentele obligaţiunilor lor guvernamentale pe 10 ani sunt acum între 5 şi 8,5%", a spus el.

În schimb, randamentul obligaţiunilor pe 10 ani ale Croaţiei a fost de aproximativ 3,5%, mai mic decât cel al Italiei şi Greciei şi puţin peste cel al Spaniei, chiar dacă nu a aderat încă la euro. "Există un efect uriaş de credibilitate", a spus Vujčić, care va ajunge să voteze deciziile de politică monetară ale BCE începând din ianuarie, după ce s-a alăturat deja reuniunilor în calitate de observator.

Vujčić a reamintit cum preţurile au scăpat de sub control în fosta Iugoslavie şi apoi în Croaţia la sfârşitul anilor 1980 şi începutul anilor 1990, sugerând că va adopta o poziţie de şoim pentru a domoli în mod agresiv creşterile de preţuri care îi îngrijorează pe factorii de decizie politică din Europa.

"Am văzut bestia şi ştiu cum se comportă bestia dacă nu este controlată în mod corect la momentul potrivit", a spus el.

El a recunoscut că există riscul ca consumatorii croaţi să dea vina pe introducerea euro pentru inflaţia ridicată, care luna trecută a ajuns la 13,5%. Cu toate acestea, în medie, ţările care au adoptat euro au înregistrat o creştere a inflaţiei de numai 0,2 până la 0,4 puncte procentuale, deşi în perioade de creştere mai mică a preţurilor.

Pentru a îmbunătăţi transparenţa preţurilor, magazinele din Croaţia trebuie să afişeze costul produselor atât în kuna, cât şi în euro, începând din septembrie şi vor continua să facă acest lucru până la sfârşitul anului 2023. Întreprinderile au fost ameninţate cu amenzi în cazul în care încearcă să profite de această schimbare pentru a creşte preţurile.

"Trecerea vine într-un moment în care inflaţia este deja ridicată, astfel încât poziţia de plecare este că consumatorii croaţi sunt foarte sensibili la preţuri", a declarat Michał Seńczuk, directorul executiv al Studenac, unul dintre cele mai importante lanţuri de magazine alimentare din Croaţia. "Acest lucru face ca oricărui comerciant să îi fie greu să impună creşteri nejustificate de preţuri, deoarece, dacă o faci, cumpărătorii se vor îndrepta către concurenţii tăi."

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰