BNR a majorat la 4,9% prognoza de inflaţie la final de an. Ce se întâmplă cu preţurile la iarnă
Banca Naţională a prezentat astăzi raportul trimestrial asupra inflaţiei. Estimările arată că preţurile vor mai creşte uşor până la finalul anului, iar în 2025 vom intra cu o inflaţie mai ridicată decât se anticipa până acum. De altfel, Banca Naţională este îngrijorată şi de riscul creşterii taxelor de anul viitor. În ultima şedinţă de politică monetară, BNR a decis să menţină dobânda-cheie la nivelul de 6,5% pe an. Ceea ce înseamnă că vom mai avea de aşteptat şi pentru rate mai mici.
- Ce vor românii de la România? Fii parte a campaniei Observator. Spune-ne ce vrei TU de la România printr-un video de 30 de secunde
- Premiera noului sezon Chefi la cuțite din 17 Noiembrie, Duminică 20:00, Luni, Marți și Miercuri 20:30 pe Antena 1 și AntenaPLAY
- Afacerea ilegală care înflorește pe malul Dunării. Profitul ajunge la 2.000 de lei pe zi
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a prezentat luni după-amiază raportul trimestrial asupra inflaţiei, într-o conferinţă de presă la BNR. Guvernatorul a prezentat şi situaţia deficitelor gemene, care sunt în jur de 8%, spunând că va urma o corecţie fiscal-bugetară.
"Ştim că va urma o corecţie fiscal-bugetară. O ajustare în domeniul fiscal-bugetar care se va duce şi spre ajustare externă. Ambele deficite gemene sunt în jur de 8%. Este greu de spus că sectorul neguvernamental al contribui prea mult sau semnificativ la deficitele externe. Corecţiile care se vor face în ceea ce priveşte deficitul public se vor reflecta şi în deficitul extern. Nu avem date certe privind maniera în care se va face”, a spus guvernatorul Mugur Isărescu.
Ce a declarat mai Guvernatorul:
-În luna septembrie, rata anuală a inflaţiei calculată în baza indicelui preţurilor de consum, a fost inferioară celei din iunie, dar ritmul de scădere a fost mult mai lent, în special datorită secetei şi datorită mişcării alerte a salariilor în sens ascendent.
-Procesul dezinflaţionist a continuat să fie susţinut de componenta exogenă a coşului de consum, mult atenuată faţă de trecut.
-Observăm că excedentul de cerere la nivel macroeconomic pe care îl arată Deviaţia PIB s-a diminuat semnificativ.
-Indicatorul de încredere în economie creşte, nu s-a prăbuşit în România. Avem şi alţi indicatori care sunt calculaţi pentru România şi ţările europene şi care arată o diminuare, dar nu o scădere dramatică. Nu este un motiv să ne îngrijorăm foarte mult.
-Creşterea puterii de cumpărare este un factor pozitiv, precum şi cifra de afaceri din retail, salariul mediu pe economie, indicatorul mediu de încredere a consumatorilor, toate se duc în sus în mod alert.
-Creditele de consum sunt corelate cu creşterea veniturilor. Media vorbeşte că dobânzile în România sunt încă înalte - atunci cum explicăm aceste evoluţii la dobânzi înalte ale creditului de consum? Creşteri vioaie ale creditului de consum.
-Investiţiile au păstrat o dinamică pozitivă în T2, dar în scădere. Tendinţa este posibil să se prelungească pe fondul subutilizării capacităţilor de producţie şi a perspectivelor mai rezervate a mediului de afaceri local.
-Cercurile de afaceri, antreprenorii din România, au o viziune mai degrabă neutră - a crescut ponderea celor care nu mai văd perspectiva ca bună şi foarte bună.
-Dinamizarea cererii interne a antrenat creşterea importurilor. Cererea internă nu a fost acoperită de producţia internă.
-Contul curent nu arată bine deloc.
-Cursul de schimb a fost un element de stabilitate, de descurajare a creşterii preţurilor de import. Şi-a făcut datoria faţă de ce s-a întâmplat în alte ţări, dar poate să facă atât, nu trebuie să ne aşteptăm să le facă pe toate.
-Prima de risc se menţine cea mai ridicată din zonă.
-Situaţia deficitelor gemene este destul de îngrijorătoare.
-Ştim că va urma o corecţie fiscal-bugetară. O ajustare în domeniul fiscal-bugetar care se va duce şi spre ajustare externă. Ambele deficite gemene sunt în jur de 8%. Este greu de spus că sectorul neguvernamental al contribui prea mult sau semnificativ la deficitele externe.
-Corecţiile care se vor face în ceea ce priveşte deficitul public se vor reflecta şi în deficitul extern. Nu avem date certe privind maniera în care se va face.
-Prognoza de inflaţie pentru sfârşitul acestui an este de 4,9%, mai mare decât cea anterioară de 4%.
-Cu inflaţia mergând în jos, şi prognoza este clară că se va duce în jos, şi dobânzile vor merge în jos. Când inflaţia va merge în jos într-o manieră sustenabilă.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰