Video Cu o recoltă bogată, fermierii aruncă tone de legume la gunoi. "Nu s-a vândut"
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
În plin sezon, când tarabele sunt pline, tone de legume și fructe ajung la gunoi. Nu pentru că nu sunt bune de consum, ci pentru că fermierii nu au unde să le depoziteze și nici cui să le vândă. În lipsa depozitelor frigorifice și a unor centre de colectare, mulți agricultori preferă să arunce marfa decât să o vândă sub costul de producție.
Sunt imagini din Matca, cel mai mare bazin legumicol din țară. Zilnic, sute de kilograme de legume ajung la gunoi.
"Le arunc în capătul bucăţii, la mine. Că n-am unde să le duc", a spus un producător.
Şi nu doar vinetele se aruncă, ci şi roşiile, castraveţii sau dovleceii.
"Ăştia sunt… ce nu s-a vândut", a continuat agricultorul.
Omul n-a putut să-i vândă nici cu 30 de bani kg şi a adus remorci întregi.
Fermierii spun că nu mai au cui să vândă
Fermierii se plâng că n-au clienţi. Şi chiar dacă recolta a fost una bună, sunt nevoiţi să-şi dea marfa pe nimic.
"Nu e putere de cumpărare. Nu avem cui să vindem şi trebuie să scădem preţul, că altfel o aruncăm. Se duce la groapa de gunoi. Se aruncă tone. Castraveţii, când n-au mai mers, s-au aruncat cu tonele. Roşiile, la fel. 2-3 zile, că e cald. Şi începe să fermenteze", a explicat Viorel Arcip, şef de piaţă.
"Nu contează preţul. Contează să vindem, ca să nu aruncăm. Eu am dat vânăta acum, 1,5 lei kg. La preţul ăsta, cam pot să-mi acopăr cheltuielile cu muncitorii. Dar nu e vorba de câştig. Anul trecut… sub 3 lei n-a scăzut", a transmis Diego, legumicultor.
Aceeaşi criză se simte şi în Ialomiţa
În Ialomiţa, aceleaşi probleme.
"Nu se vinde, se strică", spune un alt producător.
"Toată Moldova trecea pe aici. Şi acum jucăm tenis pe şosea. Mai dăm la purcei… ce să facem… Pieţele sunt pline la Bucureşti...", a precizat Pompilius Ionescu, producător de legume.
"Chiar dacă s-au făcut toate legumele, preţul e foarte mic. (Am aruncat - n.red.) roşii şi pepeni, în special. Cam un sfert din marfă aproape că îl aruncăm", a spus Ana Bichir, producător de legume.
Subvenţii pentru producţie, dar lipsesc depozitele
Statul plăteşte anual milioane de euro sub formă de subvenţii pentru producţie. În programul Tomata, spre exemplu, sprijinul e de 1.500 de euro pentru o suprafaţă de o mie de metri pătraţi. Pentru a încasa banii, fermierul trebuie să obţină minim trei mii de kilograme de tomate.
La un preț de 2-3 lei/kg la poarta fermei, între o treime și chiar jumătate din valoarea unui kilogram de roșii este acoperită, indirect, de stat prin Programul Tomata. Cu toate acestea, din lipsa depozitelor și a procesării, o parte din producție ajunge la gunoi. Fermierii se plâng că statul nu vrea să investească în depozite.
România are nevoie de capacităţi de stocare de patru ori mai mari
"Suntem subdimensionaţi ca depozit. Ne-am confruntat cu temperaturi foarte mari şi n-am avut capacitatea de a depozita întreaga cantitate la temperaturile necesare. Ar trebui să avem depozite de stocat undeva la 4 milioane de tone. N-avem capacitate nici de un milion de tone şi nu ştim care mai sunt ale statului", a subliniat Vlad Gheorghe, organizaţia Producătorilor de Legume și Fructe din România.
Se estimează că pierdem anual peste 1,5 miliarde de euro din cauza lipsei depozitelor regionale și a infrastructurii de colectare și procesare pentru fructe și legume. Guvernul promisese opt depozite regionale, estimate la 120 de milioane de euro, însă proiectele nu au fost pregătite suficient pentru finanțarea prin PNRR.
Reporter senior la Observator Antena 1, specializat în economie, cu peste 10 ani de experiență în presă. Urmărește și explică subiecte legate de prețuri, inflație, energie, carburanți, retail, rate, asigurări și deciziile BNR. ➜
