Observator » Ştiri economice » Datoriile Franţei, o bombă cu ceas. Economia s-a contractat: Intrăm în zid dacă nu reducem deficitul

Datoriile Franţei, o bombă cu ceas. Economia s-a contractat: Intrăm în zid dacă nu reducem deficitul

Datoriile Franţei, o bombă cu ceas. Economia s-a contract: Intrăm în zid dacă nu reducem deficitul Protest al tinerilor francezi la Paris, 24 octombrie 2026 - Profimedia
Editor Georgiana Dulgheru | Timp citire: 4 minute
Publicat la 30.10.2026, 13:00 | Modificat la 30.10.2026, 13:18

Economia Franței, a doua ca mărime din zona euro, s-a contractat cu 0,1% în trimestrul al treilea, sub așteptările analiștilor. Problemele bugetare ale ţării ameninţă să ajungă o bombă cu ceas. Guvernul de la Paris se confruntă cu instabilitate politică, prețuri ridicate la energie și o creștere puternică a costurilor de împrumut.

Este a doua contracție trimestrială înregistrată în acest an de economia franceză, după scăderea de 0,2% din primele trei luni. În trimestrul al doilea, economia a stagnat.

Bugetul Franței pentru 2027, sub semnul întrebării

Economia va reporni doar dacă va avea loc redresarea promisă de guvern prin proiectul de buget pe 2027, a avertizat vineri ministrul francez al economiei şi finanţelor, Roland Lescure.  

Articolul continuă după reclamă

"Sunt deja trei trimestre de când creşterea nu vine la întâlnire. Concluzia este că, în 2026, economia franceză va fi în impas din cauza unei combinații fără precedent de șocuri externe și interne: valul de căldură și Strâmtoarea Ormuz. Trebuie să o repornim”, a declarat el.

Potrivit proiectului de buget pe 2027, guvernul de la Paris vrea reducerea deficitului bugetar de la 5,4% la 5% din PIB. Doar că nu are suficiente voturi într-un parlament profund divizat pentru a fi sigur că va trece. După alegerile anticipate din 2024, niciun grup politic nu deține o majoritate clară.

Proiectul de buget prevede reduceri de cheltuieli și majorări de taxe în valoare de 43 de miliarde de euro. Însă creșterea economică slabă și costurile tot mai mare de împrumut fac deja ca aceste obiective să pară din ce în ce mai greu de atins. Între timp, alegerile prezidențiale se apropie, iar populația protestează față de creșterea costului vieții.

Actualul proiect de buget se bazează pe o creștere economică de 1% în 2027 și pe o dobândă de 4,3% pentru obligațiunile guvernamentale cu scadența la 10 ani.

Pe acelaşi subiect

Dacă parlamentarii nu ajung la un acord privind bugetul pentru 2027, guvernul francez ar putea recurge activarea articolului 49.3, prin care bugetul poate fi adoptat fără votul Adunării Naționale, cu riscul ca guvernul să fie demis printr-o moțiune de cenzură.

O altă posibilitate este aplicarea bugetului prin ordonanță, dacă Parlamentul nu ia o decizie în termen de 70 de zile, o procedură care nu a mai fost utilizată până acum, explică Financial Times. 

"Astăzi, dacă nu vom avea consolidarea fiscală pe care am inclus-o în buget, vom merge în zid. O spun şi o repet şi o voi repeta până la capăt: avem nevoie de un buget, avem nevoie de un deficit bugetar de cel mult 5%. Este absolut indispensabil pentru a reveni pe calea creşterii economice şi a asigura toţi investitorii şi companiile că Franţa nu se îndreaptă spre o criză", a mai spus ministrul francez.

De ce s-a contractat economia franceză

Economia Franței a fost afectată în principal de scăderea investițiilor cu 0,6% în trimestrul al treilea. Deși populația a cheltuit cu 0,4% mai mult pentru bunuri și servicii, această creștere nu a fost suficientă. 

"Aceste date nu arată deloc bine și vor intensifica presiunile pentru o consolidare mai rapidă și mai amplă a finanțelor publice", a explicat Claus Vistesen, economist la Pantheon Macroeconomics, într-o notă adresată clienților.

În ultimele luni, tot mai mulți investitori au vândut obligațiuni ale statului francez, îngrijorați de situația finanțelor publice și de instabilitatea politică. Aceste vânzări au dus la scăderea prețurilor obligațiunilor și la creșterea costurilor la care Franța se poate împrumuta.

Datoria publică a Franței se apropie de 120% din PIB

Săptămâna trecută, costurile de împrumut pe termen lung au atins 5% pentru prima dată din 2002 încoace. Creșterea economică slabă riscă să agraveze problema datoriei publicei, care se apropie de 120% din PIB, după ani de cheltuieli excesive și reforme amânate.

Din cauza acestor temeri, investitorii cer randamente mai mari pentru a împrumuta Franța faţă de Germania, considerată mai sigură. Diferența dintre randamentele obligațiunilor celor două țări a ajuns luna aceasta la 1,7 puncte procentuale, cel mai ridicat nivel de la criza zonei euro. Deşi ulterior s-a redus la 1,55.

Trebuie să restabilim încrederea, iar pentru asta este esențial să avem un buget. Recâștigarea încrederii piețelor este vitală, a mai declarat Lescure.

"Criza fiscală a Franței s-ar putea agrava înainte ca situația să înceapă să se îmbunătățească", au avertizat analiștii firmei de consultanță Oxford Economics la începutul acestei săptămâni.