Germania ar vrea să plafoneze mai repede prețul gazelor pentru populație și firmele mici, dar nu știe dacă e posibil

Cancelarul Olaf Scholz anunţase luna trecută deblocarea a 200 de miliarde de euro pentru plafonarea preţurilor la energie, în ideea de a veni în sprjinul consumatorilor în contextul inflaţiei, care nu încetează să crească după invadarea Ucrainei de către Rusia.

Conform planurilor, care vor fi finanţate prin noi împrumuturi, Guvernul de la Berlin va introduce o frână de urgenţă la preţurile la gaze şi electricitate şi, de asemenea, va renunţa la intenţia anterioară de a introduce o taxă pe gaze care urma să fie plătită de consumatori, în ideea de a evita noi majorări de preţuri.

Unii miniştri au solicitat ca mecanismul de limitare a preţurilor gazelor să intre în vigoare din ianuarie, la fel ca în cazul companiilor industriale mai mari, în scopul de a sprijini gospodăriile şi firmele mai mici în timpul iernii. Sâmbătă, Olaf Scholz a declarat, la o întâlnire cu membrii Camerei de Comerţ din Munchen, că Executivul trebuie în primul rând să se asigure că furnizorii de energie vor putea devansa mecanismul, înainte de a face promisiuni.

"Nu ştim în acest moment dacă este tehnic posibil", a afirmat Lindner, sâmbătă, la postul de televiziune ARD. "Acestea sunt probleme tehnice şi juridice pe care trebuie să le analizăm ... facem eforturi să le rezolvăm cât mai curând posibil", a explicat ministrul german de Finanţe.

Actualele planuri prevăd ca Guvernul de la Berlin să facă anul acesta o plată unică pentru a acoperi factura din decembrie la gaze a gospodăriilor şi micilor companii, iar mecanismul de limitare a preţurilor la gaze ar urma să intre în vigoare din martie. De asemenea, în cazul companiilor industriale mari, cu un consum de peste 1,5 milioane kWh/an, va exista o plafonare a preţurilor pentru 70% din consumul lor anual de gaze din ianuarie, restul de 30% fiind stabilit în funcţie de preţurile pieţei.

Întrebat dacă Guvernul va suspenda plafonul datoriei în Germania în 2023, aşa cum a făcut în 2022, ministrul de Finanţe a declarat: "Desigur vom avea datorii mari anul viitor. Dar trebuie să trimitem un semnal pieţelor financiare. Germania va rămâne stabilă pe termen lung şi îşi va gestiona bine banii publici, astfel încât ratele dobânzilor nu vor creşte şi mai mult sau mai rău".

În 2009, pentru a frâna acumularea de noi datorii, a fost inclus un paragraf special în Constituţia Germaniei. Conform acestui amendament, cunoscut sub numele de frâna datoriei, ''debt break'', Guvernul federal poate contracta datorii noi până la echivalentul a 0,35% din Produsul Intern Brut. Însă Berlinul poate depăşi acest prag dacă Germania este lovită de un dezastru natural sau în "situaţii de urgenţă excepţională", care sunt dincolo de controlul statului şi afectează în mod semnificativ situaţia financiară a ţării. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰