Video Inflaţia din România, la cel mai ridicat nivel din 2025. Produsele care s-au scumpit cel mai mult
România rămâne campioană la scumpiri. Datele INS arată că inflaţia a ajuns în luna mai la cel mai ridicat nivel din acest an, 5,5%. Este efectul direct al deprecierii leului în raport cu moneda europeană, dar şi a tensiunilor politice. Şi este doar începutul unui an complicat, spun analiştii, care trag şi un semnal de alarmă: dacă statul nu rezolvă problema deficitului bugetar, vom avea, în continuare, scumpiri în lanţ.
În luna mai inflaţia a urcat la 5,5%, faţă de 4,9%, cât era în aprilie. În comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, alimentele s-au scumpit cu 6,5%, iar produsele nealimentare cu 4%. Dacă ne uităm spre zona serviciilor, aici creşterea a fost de 7% în luna mai, faţă de perioada similară din 2024.
Ce spun specialiştii
Specialiştii spun că abia spre finalul anului ne-am putea aştepta ca inflaţia să se mai tempereze.
"Dacă ne uităm în regiune, România are cea mai mare inflaţie. Vecinii noştri polonezi şi unguri au inflaţie mai mică, 4,1-4,4%, ceea ce arată că în România un mare factor al acestei inflaţii este deficitul bugetar", a explicat Andreea Nica, analist financiar.
"Cât timp România va fi campioana deficitului bugetar va fi şi campioana inflaţiei", a completat Cristian Păun, analist economic.
Vârful inflaţiei a fost înregistrat de fructe - mai scumpe cu aproape 19% faţă de anul trecut. Legumele au adunat şi ele 11 procente, iar cafeaua s-a scumpit cu 10% faţă de 2024. Şi bilete de tren costă mai mult cu 16%. Plătim în plus şi pentru produsele de igienă şi cosmetică, 14% procente, dar şi căldura şi apa caldă au preţuri mai ridicate. Chiriaşii au simţit din plin valul scumpirilor, pentru că au plătit mai mult cu aproape 8%.
România a înregistrat anul trecut un deficit bugetar de 9%, iar în primele patru luni ale acestui an am ajuns, deja, la nivelul de 3%, ceea ce înseamnă că banii publici sunt mai mulţi în economie decât banii publici extraşi prin veniturile pe care le încasează statul. Acest deficit alimentează, de fapt, inflaţia.
"Oamenii sunt foarte afectaţi, mai ales aceşti oameni care au un salariu minim pe economie, pentru că dacă ne uităm la creşterea preţurilor vedem că a crescut foarte mult preţul pentru fructe, pentru legume, pentru ulei. Nu sunt nişte alimente pe care să le poţi evita", a mai spus Andreea Nica.
"Faptul că inflaţia nu se temperează este, până la urmă, un argument contra creşterii de taxe. O creştere de taxe ar genera o presiune inflaţionistă şi mai mare, fără să ştim, neapărat, dacă va rezolva problema deficitului", a adăugat Cristian Păun.
Sunt şi veşti mai bune, potrivit datelor oficiale
La polul opus, potrivit statisticii INS, s-a ieftinit transportul aerian pe fondul ieftinirii barilului de petrol în luna mai, zahărul a înregistrat şi el scăderi de preţ tot pe fondul influenţelor externe şi am plătit mai puţin, mai arată datele ins, pentru serviciile de telefonie.
Analiştii spun că în perioada următoare cursul de schimb va rămâne stabil datorită absorbţiei fondurilor europene care alimentează piaţa românească valutară. Însă nu este acea stabilitate "sănătoasă" şi dorită pentru economie.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
