Leguma cu care Vali a dat lovitura în Israel. În România, supermarketurile sunt pline de marfă din China
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Dacă vă place să gătiţi sau să consumaţi mult usturoi, cu siguranţă puteţi face diferenţa între cel românesc şi cel străin. Păcat, însă, că nu ne putem bucura de cel românesc pe cât ne-am dori. Importăm de 45 de ori mai mult usturoi decât exportăm. Dar, măcar ne mândrim din alt punct de vedere. Usturoiul românesc a ajuns pe rafturile magazinelor din Israel. Peste 20 de tone au fost deja cumpărate de un retailer de acolo.
"Uite, usturoi, ţară de origine, China. Acesta este usturoi din China, Spania, din România, deloc". Aşa arată rafturile supermarketurilor din România. Peste 7.000 de tone de usturoi au intrat în țară într-un singur an, în timp ce exporturile au fost de numai 150 de tone. Diferența se vede și la raft, unde usturoiul românesc este greu de găsit.
"Mai multe româneşti am dori, sunt bune. Românesc, nu am găsit aici, n-am găsit, poate n-am nimerit eu. Din China, majoritatea din China".
Reporter: Este mai bun usturoiul românesc?
Client: Cu siguranţă. Cine găteşte, ştie să aprecieze calitatea.
Valentin exportă usturoi românesc în Israel
În România sunt puțini producători de usturoi care reușesc să intre în marile magazine sau să vândă în afara ţării. Unul dintre ei este Valentin, un fermier din comuna buzoiană Râmnicelu. A încheiat un contract cu un retailer din Israel, interesat de gustul unui soi românesc, Benone.
"Ca şi modalitate de a recunoaşte mult mai uşor acest soi de usturoi românesc, îl desfaceţi, desfaceţi un căţel şi după cum puteţi vedea, vedeţi nişte inserţii de culoare maro, în interiorul căţelului".
"Pentru prima oară, în acest an, acest soi de usturoi trece graniţele României. Nu a fost o comandă mare, a fost o comandă de început de 24 de tone, urmând ca în anul următor, îmi doresc să cresc şi cantitatea şi suprafaţa pentru acest soi de usturoi, deoarece există cerinţă", a declarat Vali Jecu, fermier.
Dar usturoiul românesc riscă să ajungă... o legendă. Tot mai puțini fermieri cultivă soiurile autohtone, după ce programul de subvenții a fost suspendat temporar.
"Pentru a putea menţine viu sau menţine vie această cultură, avem nevoie de acel ajutor de minimis, altfel nu ne putem lupta cu preţurile, nu mai putem fi competitivi şi, automat, nu va mai fi nimeni interesat să mai cultive usturoi", mai spune fermierul. "Cât usturoi se face la Râmnicelu, încăpeau în toate supermarketurile".
O altă problemă este depozitarea. Producătorii spun că nu au unde să își păstreze marfa, astfel că nu se pot organiza bine cât să livreze constant către marile magazine.
