Video EXCLUSIV. Hackerul de la Cadastru dezvăluie cât de uşoară a fost operaţiunea. "Nu a fost un atac greu"
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Hackerul care a dat atacul de la Cadastru dezvăluie într-un interviu în exclusivitate pentru Observator ce a cerut autorităţilor după ce a neutralizat sistemul fără mare efort. Guvernul şi SRI încearcă de 27 de zile să îl repornească fără succes. Problema rămâne şi după ce vor reuşi. Hackerul a intrat în posesia unor informaţii care pot afecta siguranţa naţională şi îi pot tranforma pe mulţi români în ţintele infractorilor.
Hackerul care susţine că a spart serverele Agenției Naționale de Cadastru a transmis un mesaj autorităţilor. Pune-ţi-vă la punct cu tehnologia spune el într-un interviu acordat în exclusivitate Observator prin intermediul unei aplicații securizate de mesagerie.
Hacker: Atacul de la Cadastru a stârnit multă agitaţie, a făcut cele mai multe valuri, dintre toate pe cele pe care le-am întreprins. Dar nu mi-a plăcut, prefer reţele cu tehnologii noi, de unde am ce învăţa. Când nu ajung la o înţelegere cu ţinta, mă mulţumesc cu faptul că am învăţat ceva. În cazul ANCPI, asta nu s-a întâmplat. Şi am creat multe probleme, pentru mulţi oameni.
Atacul cibernetic, detectat abia după 86 de ore când sistemul era deja compromis
Hackerul care îşi spune bytetobreach spune că nu a avut mult de lucrat ca să paralizeze tranzacţiile imobiliare şi o parte din economia naţională.
Hacker: Decriptarea unor fişiere se face întotdeauna în schimbul unei taxe consistente. Însă nu pot face cereri directe, din motive evidente.
Reporter: Cum ai ajuns să spargi sistemele Cadastrului? A fost o ţintă aleasă la întâmplare?
Hacker: Am un proces de selecţie. Serviciile publice sunt unul dintre criterii, atunci când nu am un contract specific. Nu a fost un atac greu. Am lucrat trei zile cu normă întreagă în week-end, plus încă o zi de luni.
Sigur pe el, hackerul se descrie ca un lup singuratic care nu se teme de anchetatori.
Hacker: Uneori sunt angajat, dar extrem de rar. În ceea ce priveşte colaborarea, coordonarea, nu lucrez niciodată cu nimeni.
Reporter: Cum de nu îţi este teamă să laşi datele de contact publice? Nu eşti îngrijorat că asta te-ar putea expune?
Hacker: Oamenii cred că sunt algerian sau grec, deci nu mi-e frică deloc. M-au contactat o mulţime de oameni, din curiozitate. Foarte mulţi români.
Reporter: Nu ai fost contactat pentru o înţelegere?
Hacker: Nu, desigur. Un Guvern nu ar trebui să facă asta niciodată.
Reporter: Plănuieşti să vinzi baza de date?
Hacker: Nimeni nu va primi o copie.
Adevărata întrebare nu este cât de bun a fost atacatorul, ci cât de vulnerabilă a fost ţinta
Directoratul Naţional pentru Securitate Cibernetică susține că îi avertizase din timp pe şefii Cadastrului că sistemul lor informatic este vulnerabil. Răzvan Cernăianu, expert în securitate cibernetică, celebru de pe vremea când era hacker și spărgea serverele NASA şi ale Pentagonului pentru a le arăta punctele slabe, a făcut pentru Observator o comparaţie care ne ajută să înţelegem cum a acţionat spărgătorul de coduri:
Imaginaţi-vă sistemele informatice ale Agenţiei de Cadastru ca pe un mare hotel. Intrarea principală poate avea pază și sisteme de securitate, dar în lateral rămăsese întredeschisă de cinci ani o ușă de serviciu care permitea oricărui atacator să intre. După ce a ajuns în interior, hackerul cu numele de cod bytetobreach a observat că liftul nu îi cere cartela de client sau de angajat, aşa că a putut să meargă fără oprelişte de la etajele pentru public la zonele tehnice și administrative. A umblat dintr-o cameră în alta până a găsit cartela master a întregului hotel și a preluat controlul asupra sistemului informatic.
Chiar dacă aplicaţia de la Cadastru va fi refăcută cu datele stocate în sistemul de rezervă, informaţii delicate au fost copiate de hacker şi rămân la el.
Este una dintre puținele baze de date din ţară care adună în acelaşi loc informații personale extrem de sensibile: identitatea, averea imobiliară și adresa românilor. Date pentru care infractorii sunt gata să plătească sume colosale. Clădirile aflate în litigiu sau cu mai mulţi proprietari pot deveni ţinta escrocilor. Ajungem şi la problema siguranţei naţionale. Proprietățile administrate de ministerul Apărării nu dezvăluie neapărat o bază secretă, dar pot restrânge căutarea unor obiective strategice. Mai departe, locuinţele procurorilor, politicienilor sau ale oamenilor de afaceri
pot deveni puncte de plecare pentru acţiuni de intimidare sau atacuri teroriste.
