BNR lasă dobânda-cheie neschimbată. Seceta, energia și măsurile fiscale, marile riscuri. Când scade inflaţia

• BNR menține dobânda-cheie la 6,50% pe an
• BNR vede o ușoară redresare a economiei în trimestrele II și III
• Inflația va scădea substanțial în trimestrul III din 2026. Când ar urma să revină în intervalul țintă
• Avertisment privind inflația: energia, alimentele și petrolul pot pune presiune pe prețuri

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, luni, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. Următoarea ședință dedicată politicii monetare va avea loc în data de 8 octombrie 2026.

BNR menține dobânda-cheie la 6,50% pe an

Potrivit comunicatului publicat de BNR,  membrii Consiliului au decis păstrarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, precum şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

"Pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât în şedinţa de astăzi, 10 august 2026, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Totodată, s-a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit", se arată în comunicatul BNR.

Conform BNR, rata anuală a inflaţiei s-a redus în iunie 2026, aşa cum s-a anticipat, coborând la 10,42%, de la 10,85% în luna mai. Descreşterea a fost determinată aproape integral de scăderile pronunţate înregistrate de preţurile LFO şi de preţul combustibililor - pe fondul ofertei mărite de legume şi fructe pe plan local şi al corecţiei descendente a cotaţiei petrolului -, ce au fost doar parţial contrabalansate ca influenţă de scumpirea gazelor naturale şi a energiei electrice.

Pe ansamblul trimestrului II 2026, rata anuală a inflaţiei a continuat să se mărească, de la 9,87% în luna martie, date fiind creşterile semnificative de dinamică consemnate în acest interval pe segmentele energie, combustibili şi preţuri administrate, sub impactul unor efecte de bază şi al ascensiunii cotaţiei petrolului, precum şi ca efect al majorării considerabile a chiriilor pentru locuinţele de stat.

În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a întrerupt trendul lent descendent pe care s-a înscris în debutul anului, mărindu-se la 8,3% în iunie 2026, de la 8,2% în martie, ca urmare a influenţelor venite din efecte indirecte ale scumpirii combustibililor şi din creşterea cursului de schimb leu/euro şi a dinamicii preţurilor unor importuri, inclusiv în condiţiile nivelului ridicat al aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt.

Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC - indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) s-a mărit în iunie 2026 la 9,2%, de la 9% în martie 2026.

Rata medie anuală a inflaţiei IPC a urcat la 9,8% în iunie 2026, de la 8,5% în martie 2026, iar rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC a crescut la 8,6% în iunie 2026, de la 7,6 la sută în martie 2026.

BNR vede o ușoară redresare a economiei în trimestrele II și III

Potrivit BNR, noile date statistice reconfirmă stagnarea activităţii economice în trimestrul I 2026, după comprimarea acesteia cu 1,9% în trimestrul IV 2025 (variaţie trimestrială), evoluţie ce implică adâncirea moderată a deficitului de cerere agregată pe ansamblul intervalului.

Instituţia precizează că se reconfirmă, de asemenea, scăderea la -1,2% a dinamicii anuale a PIB în trimestrul I 2026, de la 0,2% în trimestrul IV 2025, în condiţiile accentuării uşoare a contracţiei în termeni anuali a consumului gospodăriilor populaţiei, dar mai cu seamă ca efect al măririi considerabile a aportului negativ al variaţiei stocurilor.

În acelaşi timp, formarea brută de capital fix şi-a încetinit puternic creşterea în raport cu perioada similară a anului trecut, exclusiv pe seama declinului din sectorul public, iar evoluţia exportului net şi-a înjumătăţit impactul expansionist în trimestrul I 2026, în condiţiile în care dinamica anuală a volumului exporturilor de bunuri şi servicii şi-a redus semnificativ ecartul pozitiv faţă de cea a volumului importurilor, înregistrând o scădere mai pronunţată faţă de trimestrul precedent. Drept urmare, deficitul balanţei comerciale şi-a temperat descreşterea în termeni anuali în acest interval, în timp ce deficitul de cont curent şi-a accentuat-o, pe fondul ameliorării evoluţiei balanţelor veniturilor.

Cele mai recente date şi analize indică o uşoară redresare a activităţii economice pe ansamblul trimestrelor II şi III 2026, asociată cu o relativă ameliorare a evoluţiei acesteia în trimestrul II în raport cu perioada similară a anului anterior, în condiţiile unor evoluţii omogene la nivelul componentelor majore ale cererii interne, dar mixte la nivelul sectoarelor majore ale economiei.

Astfel, vânzările cu amănuntul şi-au atenuat uşor declinul în termeni anuali în trimestrul II 2026, iar cele auto-moto şi-au reaccelerat creşterea în intervalul aprilie-mai 2026. În acelaşi interval, dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcţii a consemnat un amplu salt, în timp ce producţia industrială şi-a mărit semnificativ contracţia faţă de perioada similară a anului precedent.

Variaţia anuală a exporturilor de bunuri şi servicii a continuat să-şi reducă ecartul pozitiv faţă de cea a importurilor în aprilie-mai 2026, înregistrând o creştere relativ mai modestă faţă de trimestrul I 2026, dar semnificativă. Pe acest fond, deficitul comercial şi-a stopat ajustarea descendentă faţă de perioada similară a anului anterior, în timp ce deficitul de cont curent şi-a încetinit-o doar uşor, dată fiind ameliorarea sensibilă a evoluţiei balanţelor veniturilor.

Pe piaţa muncii, noile date arată o încetinire a descreşterii efectivului salariaţilor din economie în aprilie-mai 2026, însoţită de o scădere uşoară a ratei şomajului BIM (Biroul Internaţional al Muncii) pe ansamblul trimestrului II 2026, de la valoarea medie de 6,4% la care a urcat în trimestrul I. Totodată, sondajele de specialitate din luna iulie indică un reviriment al intenţiilor de angajare pe termen foarte scurt, după două trimestre de scăderi consistente, dar şi o restrângere mai pronunţată a deficitului de forţă de muncă raportat de companii, până la un minim al ultimilor 6 ani, pe seama evoluţiilor din industrie şi servicii. Dinamica anuală a salariului brut nominal a continuat să se reducă în aprilie şi mai, atingând niveluri joase din perspectivă istorică, pentru ca variaţia costului unitar cu forţa de muncă din industrie să consemneze un salt în mai, reamplificându-se astfel pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului II 2026.

Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au prelungit evoluţia liniară în iulie 2026, în timp ce randamentele pe termen mediu şi lung ale titlurilor de stat şi-au stopat corecţia descendentă în debutul lunii şi s-au înscris apoi pe o traiectorie lent crescătoare, dar fluctuantă, în contextul reescaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Cursul de schimb leu/euro s-a menţinut pe palierul mai înalt pe care s-a repoziţionat în ultima decadă a lunii mai, reducându-şi uşor oscilaţiile în iulie, inclusiv pe fondul acţiunii unor factori interni de natură sezonieră, iar raportul leu/dolar s-a cvasi-stabilizat la valorile crescute atinse în luna precedentă, în corelaţie cu evoluţia ratei de schimb a monedei americane pe pieţele financiare internaţionale.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a accentuat vizibil ascensiunea în luna iunie 2026, ajungând la 8,4%, de la 7,7% în mai, în condiţiile în care ritmul componentei în lei a înregistrat o creştere notabilă, după 5 trimestre de scădere continuă, iar cel al creditului în valută a continuat să se mărească relativ alert. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a redus marginal în iunie, la 66,8%, de la 66,9% în mai.

Inflația va scădea substanțial în trimestrul III din 2026. Când ar urma să revină în intervalul țintă

În ședința de astăzi, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția august 2026, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.

Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflației va cunoaște o corecție descendentă substanțială în trimestrul III 2026, așa cum s-a anticipat anterior, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor. Totodată, după o evoluție ușor fluctuantă în trimestrul IV 2026, ea este așteptată să descrească gradual, reintrând la finele anului 2027 în interiorul intervalului țintei, sub impactul efectelor de bază dezinflaționiste asociate creșterilor recente de prețuri antrenate de șocul energetic, precum și în condițiile intensificării presiunilor dezinflaționiste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea deficitului de cerere agregată; acesta va continua să se adâncească în perspectivă apropiată, coborând la valori mai joase decât cele anticipate anterior – în contextul corecției bugetare, dar și al crizei energetice globale -, și se va restrânge treptat ulterior.

Avertisment privind inflația: energia, alimentele și petrolul pot pune presiune pe prețuri

Incertitudini și riscuri notabile decurg din evoluția viitoare a prețurilor energiei electrice și alimentelor, pe fondul secetei severe din acest an, precum și din traiectoria cotației țițeiului, cu implicații asupra cotațiilor altor materii prime și asupra prețurilor internaționale ale unor bunuri intermediare și finale.

Incertitudini mari rămân asociate, inclusiv în actuala situație politică internă, măsurilor potențial adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și procedurii de deficit excesiv.

Incertitudini și riscuri semnificative la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează însă și conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică, prin efectele potențial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității și profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor și a inflației la nivel european/mondial și a percepției de risc față de regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare.

În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice.

Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.

Conform comunicatului, deciziile CA al BNR vizează asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. Consiliul de administraţie reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru stabilitatea macroeconomică şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse.