Ministerul Finanţelor a publicat proiectul de OUG prin care se revine la plafoanele din 2015: "Societatea nu e pregătită pentru limitarea utilizării numerarului"

În nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ, autorităţile motivează decizia prin faptul că "societatea românească nu este pregătită la acest moment pentru limitarea utilizării numerarului". PROIECTUL DE OUG POATE FI CONSULTAT AICI

Potrivit pachetului de măsuri fiscal-bugetare, din noiembrie urmau să fie reduse plăţile cash la companii şi persoane fizice

Astfel, pentru operatorii economici se revine la plafoanele iniţiale astfel: încasări de la persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesionişti, persoane fizice care desfăşoară activităţi în mod independent, asocieri şi alte entităţi cu sau fără personalitate juridică de la/către oricare dintre aceste categorii de persoane, în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei de la o persoană; încasări efectuate de către magazinele de tipul cash and carry, de la persoanele menţionate mai sus, în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoană; plăţi către operatori economici, în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 10.000 lei/zi; plăţi către magazinele de tipul cash and carry, care sunt organizate şi funcţionează în baza legislaţiei în vigoare, în limita unui plafon zilnic total de 10.000 lei.

De asemenea, sunt interzise încasările fragmentate în numerar de la beneficiari pentru facturile a căror valoare este mai mare de 5.000 lei şi, respectiv, de 10.000 lei, în cazul magazinelor de tipul cash and carry, precum şi fragmentarea facturilor pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii a căror valoare este mai mare de 5.000 lei, respectiv de 10.000 lei.

Totodată, sunt interzise plăţile fragmentate în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii pentru facturile a căror valoare este mai mare de 5.000 lei şi, respectiv, de 10.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry. Operatorii economici pot achita facturile cu valori care depăşesc plafonul de 5.000 lei, către furnizorii de bunuri şi servicii, respectiv de 10.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry, astfel: 5.000 lei/10.000 lei în numerar, suma care depăşeşte acest plafon putând fi achitată numai prin instrumente de plată fără numerar.

Operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar efectuate între operatorii economici şi persoanele fizice se efectuează cu încadrarea în plafonul zilnic de 10.000 lei către/de la o persoană. Operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar între persoanele fizice se pot efectua în limita unui plafon zilnic de 50.000 lei/tranzacţie. Sunt interzise încasările şi plăţile fragmentate în numerar pentru tranzacţiile mai mari de 50.000 lei, precum şi fragmentarea unei tranzacţii mai mari de 50.000 lei.

Se menţine însă prevederea potrivit căreia sumele în numerar aflate în casieria persoanelor juridice nu pot depăşi plafonul de 50.000 lei, la finalul unei zile. Potrivit pachetului de măsuri fiscal-bugetare asumat de Guvern în Parlament, din noiembrie urmau să fie reduse plăţile cash la companii şi persoane fizice. Plăţile în numerar către persoanele juridice ar fi trebuit reduse la 1.000 lei/persoană, pentru încasările şi plăţile între o persoană juridică şi o persoană fizică, plafonul zilnic era de 5.000 lei către/de la o persoană, iar pentru încasările şi plăţile cash între două persoane fizice plafonul zilnic era de 10.000 lei.

În nota de fundamentare a noului proiect de ordonanţă se arată că măsura de diminuare a plafoanelor până la care numerarul poate fi utilizat a fost adoptată în contextul necesităţii de combatere a fenomenului, tot mai acut, de evaziune fiscală, ţinând seama, inclusiv, de faptul că în ultimul proces de evaluare MONEYVAL a fost evidenţiat faptul ca economia României este bazată pe numerar, iar dimensiunea economiei subterane este de aproximativ 30% din PIB, utilizarea numerarului fiind principala metoda de spălare a banilor, la nivel naţional.

"Cu toate acestea, atât reacţiile din spaţiul public, cât şi cele existente la nivelul societăţii ca urmare a adoptării acestei măsuri, au determinat concluzia că societatea românească nu este pregătită pentru măsura limitării utilizării numerarului. Astfel, percepţiile societăţii au fost diverse, de la teama, eronată, de eliminare a numerarului, la îngrijorarea cu privire la îngreunarea activităţii zilnice, mai ales în cazul micilor afaceri, respectiv îngreunarea relaţiei cu furnizorii/clienţii, precum şi cu privire la costurile suplimentare generate de comisioanele şi taxele pentru procesarea plăţilor electronice. De altfel, şi din sondajul efectuat de către Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România privind reducerea plafoanelor pentru plăţile cash, în perioada 3 - 06.11.2023, respondenţii au fost în defavoarea măsurilor de reducere a plafoanelor de încasări şi plăţi în numerar. Astfel, din cei peste 2.500 de antreprenori, la întrebarea dacă consideră oportună reducerea pragului pentru plăţile cash introduse prin Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, 94,1% au răspuns "NU", se precizează în documentul citat.

Premierul Marcel Ciolacu a anunţat marţi că în prima şedinţă de Guvern va revizui propunerile venite de la ANAF şi Ministerul Finanţelor legate de cash, în urma discuţiilor cu micii întreprinzători, cu oamenii simpli, cu mediul de afaceri şi cu reprezentanţii sistemului bancar.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰