Video Noile mine de aur pentru dezvoltatorii imobiliari. Zonele în care se ridică noi mall-uri şi blocuri
Fostele fabrici şi uzine, mine de aur pentru dezvoltatorii imobiliari. Cu tot mai puţine terenuri disponibile în interiorul oraşelor, investitorii se orientează către foste platforme industriale şi ridică centre comerciale şi ansambluri rezidenţiale. Specialiştii avertizează însă că, dezvoltarea urbană fără căi de acces, transformă cartierele în zone demne de seria "Coşmar Residence".
Septembrie 2022. Este momentul în care şase coşuri de fum din incinta IMGB, fosta fabrică de maşini grele din Capitală, sunt demolate. S-au şters astfel pentru nostalgici şapte decenii legate de istoria uneia dintre cele mai importante platforme industriale a României comuniste. "Pot să îi înţeleg, pentru că ce le lipseşte cel mai tare cred că este identitatea pe care o fură nu neaparat dezvoltatorii, dar şi oamenii de afaceri care sunt implicaţi în activităţile astea de tabula rasa, că asta fac. Vin şi şterg de pe faţa planetei un loc şi atunci oamenii se simt înstrăinaţi", a declarat Diana Badicu, arhitect.
Fostele zone industriale din Bucureşti, transformate în dezvoltări urbane
Înstrăinaţi, dar chemaţi acum în noi comunităţi. Suntem pe terenul fostei fabrici Vulcan, înfiinţată în 1904 de către inginerul Gheorghe Assan. În perioada interbelică, dar şi în cea comunistă, uzina a fost un furnizor important pentru industria petrolieră, extractivă şi transporturi. În 1989 a fost privatizată şi, uşor-uşor a început declinul. Astăzi, clădirile de pe fosta platformă industrială sunt deja demolate, iar terenul este pregătit pentru reconversia imobiliară. Tranzacţia terenului, încheiată în urmă cu patru ani, a fost estimată la aproximativ 35 de milioane de euro. Anul viitor investitorul speră să obţină toate autorizaţiile pentru a începe un nou proiect.
"O să iasă undeva şa 15.000-20.000 de apartamente şi trebuie să incluzi şi şcoli, magazine, clinici medicale, farmacii, săli de sport. Devine, practic, un mic oraş. Este un proiect pe termen lung, dezvoltat etapizat, pe 10-15 ani", a declarat Andrei Tender, investitor. Aşa s-a transformat aproape tot sudul Capitalei. "Au fost locuri abandonate - inclusiv serele Berceniului abandonate şi au apărut construcţii noi, locuinţe noi. Se mai extind, da", a declarat Adrian Trifan, inginer. "Aceste platforme industriale, deşi în trecut erau mărginaşe, oraşul le-a înghiţit şi au rămas ca un fel de 'răni urbane' de care, în momentul de faţă, cei mai buni dezvoltatori ai noştri se ocupă", a declarat Diana Badicu.
Şi nu doar aici. "Bucurestiul și marile orașe rămân centre de regenerare urbana și vedem că în zona de est a Bucurestiului vedem exemple de succes atât din punct de vedere rezidențial cât și platforme dedicate retailului, și în Sectorul 6, Sema Parc, și în Sectorul 2, un mare proiect rezidențial în curs de dezvoltare. Şi în Sectorul 5, proiecte viitoare în lucru, un exemplu fosta platforma Muntenia", a declarat Damian Şerban, specialist în imobiliare. "Nu mai trăim în Romania anilor '90 în care fiecare putea să facă aproape orice pe un teren. Autoritățile trebuie consultate și făcute master planuri", a declarat Andrei Brinzea. Iar miza este tot mai mare pentru dezvoltatori.
"Dacă vorbim despre nordul Bucureştiului nu mai găsim nimic sub 2.900 spre 3.000 de euro metrul pătrat", a declarat Diana Badicu, arhitect. În Capitală, printre platformele industriale care au fost transformate în dezvoltări urbane sau urmează să intre în acest proces se numără şi Rocar, Roca Preciziei, fabrica Helitube, Antefrig sau Aversa.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
