Puiul ieftin din China cucereşte pieţele externe. Exporturile cresc şi producătorii europeni sunt sub presiune

Datele furnizate de Administraţia vamală chineză arată că, în total, China a exportat anul trecut produse din carne de pui în valoare de 2,6 miliarde de dolari, aproape dublu faţă de nivelurile din 2020. În paralel, exporturile de produse lactate sunt pe cale să atingă 600 de milioane de dolari în acest an, dublându-se în decurs de trei ani.

Agricultura şi industria alimentară se numără printre puţinele sectoare în care China înregistrează încă un deficit comercial. Cu o valoare de puţin peste 100 de miliarde de dolari anul trecut, acest decalaj este uriaş, dar în scădere.

Transformarea Chinei dintr-un cumpărător într-un exportator emergent are un efect "perturbator" asupra pieţei globale a cărnii, a declarat Michael Boddington, consultant în agribusiness. În Asia, a explicat el, importurile proveneau în mod tradiţional din Europa şi de pe continentul american. Acum există o alternativă mai ieftină, iar producătorii din întreaga lume se străduiesc să facă faţă concurenţei.

Afluxul de carne de pasăre ieftină din China atrage atenţia producătorilor şi a autorităţilor de reglementare din Occident, semnalând noi tensiuni comerciale. Acest fenomen aminteşte de strategia adoptată de Beijing în sectoare precum oţelul, panourile fotovoltaice şi vehiculele electrice: inundarea pieţelor cu produse la preţuri scăzute, care subminează poziţia rivalilor globali.

În luna iulie, Comisia Europeană a lansat o anchetă antidumping privind importurile de raţă Peking, după ce producătorii locali au susţinut că subvenţiile chineze au creat o concurenţă neloială. Luna trecută, Comisia a impus taxe antidumping cuprinse între 41% şi 67% asupra proteinelor din mazăre provenite din China. Deocamdată, carnea de pui a evitat o astfel de măsură, deşi autorităţile europene monitorizează piaţa, a declarat pentru Reuters un purtător de cuvânt al Comisiei.

Timp de decenii, în China, termenul "proteine" a fost sinonim cu carnea de porc. Porcii au asigurat hrana muncitorilor care au construit oraşele şi au lucrat în fabricile ce au alimentat boom-ul economic al ţării. China a ajuns să găzduiască jumătate din efectivele mondiale de porci, al căror consum de cereale, în special de soia, a dus la reconfigurarea fluxurilor comerciale, din zona Midwest a SUA şi până în Brazilia.

Cererea de carne de porc din China a asigurat mijloacele de trai pentru micii fermieri, precum Huang Weiying, care a început să crească porci în satul ei din provincia Hebei în urmă cu 20 de ani, ajungând, în perioada de vârf, să deţină peste 500 de capete. Însă acea epocă a apus. Când jurnaliştii Reuters au vizitat-o pe Huang în luna august, aceasta hrănea ultimii săi 10 porci. Având datorii de aproximativ 75.000 de dolari, Huang plănuia să-i sacrifice până în toamnă.

"Cresc porci de peste două decenii, dar niciodată nu a fost atât de greu ca în ultimii doi ani. Preţurile la carnea de porc sunt foarte mici. Oamenii de la oraş pur şi simplu au încetat să mai consume carne de porc", a declarat Huang, în vârstă de 57 de ani.

Bucăţile de carne de porc grasă, specifice bucătăriei tradiţionale chinezeşti, nu mai sunt apreciate de orăşenii preocupaţi de sănătate. Consumul de carne de porc pe cap de locuitor a scăzut cu 13% faţă de nivelul maxim atins în 2023, conform datelor oficiale şi relatărilor din presa de stat. În paralel, consumul de carne de pasăre a crescut cu peste 50% pe cap de locuitor în deceniul care s-a încheiat în 2024.

Autorităţile de la Beijing au încurajat o expansiune masivă a producţiei de carne şi lactate prin subvenţii destinate marilor producători, obiectivul fiind consolidarea securităţii alimentare şi refacerea efectivelor de animale după epidemia de pestă porcină africană din 2018 şi pandemia de COVID-19. Potrivit OCDE, subvenţiile au reprezentat aproximativ 13% din veniturile brute ale producătorilor agricoli chinezi în perioada 2022-2024 - o pondere de aproape trei ori mai mare decât la începutul anilor 2000.

În prezent, fermele subvenţionate contribuie la o supracapacitate de producţie. Anul trecut, China a produs o cantitate record de 59 de milioane de tone de carne de porc, în timp ce producţia de carne de pasăre a crescut cu 7%. Sectorul lactatelor a depăşit obiectivele oficiale stabilite pentru anul 2025 cu doi ani mai devreme.

Preţurile la carnea de porc au fost cele mai afectate, din cauza cererii interne extrem de scăzute, însă au scăzut şi preţurile la carnea de pasăre şi la produsele lactate.

Pentru marii producători, care devin tot mai dominanţi pe piaţă, soluţia o reprezintă exporturile.

"Fiecare companie chineză din sectorul zootehnic plănuieşte să se extindă peste hotare. Dacă vrei să creşti, trebuie să ieşi pe pieţele externe", a declarat Zhang Yuan, director de marketing pentru lapte praf destinat sugarilor în cadrul gigantului din industria lactatelor Yili.

Pe măsură ce producătorii chinezi se extind peste hotare, aceştia câştigă cotă de piaţă în detrimentul unor jucători consacraţi. Laptele praf chinezesc concurează în prezent cu produse din Noua Zeelandă şi Europa în ţări precum Nigeria şi Bangladesh.

Din 2022, China şi-a dublat cota pe piaţa produselor din carne de pasăre procesată din Uniunea Europeană, ajungând la 10%, şi şi-a triplat cota în Marea Britanie, depăşind 14%, conform datelor furnizate de firma de consultanţă Gira. Această expansiune pune presiune pe producători precum cei din Germania.

Produsele alimentare importate în UE trebuie să respecte aceleaşi standarde de sănătate şi siguranţă ca şi cele locale, a precizat Comisia Europeană pentru Reuters. Blocul comunitar intenţionează să consolideze sistemul de etichetare privind originea produselor, începând cu produsele din carne de pasăre, din anul 2027.