Reacţia BNR la cele mai mari creşteri de preţuri din ultimii 13 ani: "Creştere extravagantă la şase produse". Avertisment pentru români

Şase produse din câteva mii, dar cu creşteri extravagante, au stricat media inflaţiei şi au tulburat întregul tablou al pieţei de consum, a declarat, miercuri, pentru Agerpres, Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Naţională a României (BNR), menţionând că Banca Centrală a avut dreptate când a mărit numai cu 0,25 puncte procentuale dobânda cheie.

"Pe tot tabloul, ceea ce a determinat această inflaţie mare din luna octombrie adunăm câteva produse. Creşteri medii, fasole, creştere mare, cartofi. Atât la produse alimentare. La produse nealimentare: combustibili, tutun şi ţigări şi la servicii: apă canal, salubritate. Atât, câteva produse. Dacă le numărăm sunt 6 produse din câteva mii, dar cu creşteri extravagante, au stricat media inflaţiei şi au tulburat întregul tablou al pieţei de consum. Ce înseamnă asta? Că Banca Naţională a avut dreptate când a mărit numai cu 0,25 puncte procentuale şi nu cum a cerut sau aştepta piaţa, cu 0,50 puncte procentuale", a spus Adrian Vasilescu, referitor la datele privind preţurile de consum publicate de Institutul Naţional de Statistică.

BNR, avertisment pentru români: Să ne aşteptăm la scumpiri şi în lunile următoare

El a precizat că energia electrică, combustibili şi gazele naturale în toată lumea sunt considerate produse ale căror preţuri nu sunt influenţate de politica monetară şi dacă o bancă centrală, precum FED sau Banca Centrală Europeană, ar ridica dobânda de politică monetară la 100% tot nu ar putea influenţa aceste produse.

"Acum o să mă întrebaţi de ce totuşi a ridicat BNR dobânda cu 0,25 de puncte şi nu a lăsat la 1,50%. Pentru că s-a simţit ceva în luna septembrie şi în luna octombrie şi mai mult. Banca Naţională, deşi nu avea încă tabloul inflaţiei de la INS, şi-a făcut propriile calcule şi a ajuns la concluzia că încep să se simtă în tabloul general influenţele asupra altor preţuri ale combustibilului, energiei electrice şi gazelor. Şi atunci era nevoie de o creştere de 0,25 de puncte procentuale pentru a combate influenţele acestor produse, combustibilului, energiei electrice şi gazelor, asupra preţurilor generale", a declarat Adrian Vasilescu.

Referitor la preţurile combustibililor, energiei electrice şi gazelor, el a menţionat că acestea produc efecte la 12 luni de acum înainte şi chiar dacă preţurilor lor vor stagna ele se vor resimţi, pentru că au pondere mare în coşul de consum. De asemenea, Adrian Vasilescu a precizat că energia termică a avut o creştere de 1,12% şi acesta înseamnă că "a venit la start", urmând ca şi aici să ne aşteptăm la scumpiri în lunile care vor veni.

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 7,9% în luna octombrie 2021, de la 6,3% în septembrie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 11,39%, mărfurile alimentare cu 5,25%, iar serviciile cu 3,96%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Topul scumpirilor la produse alimentare

Sunt cele mai mari creşteri de preţ din ultimii 13 ani: rata inflației era de 7,85% în 2008. Concret, alimentele s-au scumpit cu peste 5 procente, în timp ce mărfurile nealimentare au avut o creştere de peste 11%. Şi costul serviciilor este mai mare comparativ cu octombrie 2020, o majorare de aproape 4 procente. În ceea ce priveşte alimentele, uleiul bifează din nou cea mai mare creştere. Urmează legumele. Aici cartofii s-au scumpit cel mai mult. Plătim însă mai mult şi pentru pâine, făină, peşte şi zahăr. 

 În categoria produselor nealimentare, aici scumpirea energiei loveşte puternic. Facturile la gaze sunt acum mai mari cu-atenţie! 46% față de octombrie anul trecut, iar pentru energia electrică plătim cu aproape 25% mai mult. Cu un procent similar a crescut şi preţul combustibililor.

Şi tot veşti mai puţin bune avem şi pentru cei cu rate în lei. Banca Naţională a majorat dobânda de referinţă la 1,75 la sută. Creşterea vine după aproape doi ani de scăderi stabilite tocmai ca să combată inflaţia galopantă.  Aşadar, pentru românii care şi-au luat credite înainte de luna mai 2019 şi ale căror rate fluctuează în funcţie de ROBOR, decizia BNR se traduce într-un singur fel: rate mai mari. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰