Video Recoltă istorică obţinută de România în 2026, dar trei sferturi din marfă pleacă în străinătate
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Avem grâu din belșug, dar tot mai multă pâine de pe masa noastră vine din import. Am închis marile fabrici, am abandonat morăritul, nu avem depozite, aşa că de pomană am obţinut în acest an o recoltă istorică: cea mai mare parte a grâului românesc pleacă drept materie primă peste hotare. Iar noi cumpărăm din străinătate de la făină şi pâine congelată, până la pateuri și biscuiți.
13,4 milioane de tone. O producţie record, la grâu. Cerealele au fost recoltate şi deja au plecat spre export. "Vindem tot, pt că nu avem bani, trebuie să ne plătim băncile. În ţările arabe merge grâul românesc. O medie de 820 de lei pe tonă. Sunt preţuri de acum 10-11 ani, în condiţiile în care îngrăşămintele s-au scumpit de 4 ori. Forţa de muncă, la fel, combustibilul la fel", a declarat Ionuţ Olteanu, fermier. "România a plecat ca din puşcă în exportul de cereale în Constanţa, favorizată şi de faptul că cele două mari depozite, Ucraina şi Rusia, sunt închise pt moment. Iar până la această oră am exportat aproape 3 milioane de tone", a declarat Cezar Gheorghe, expert agricol.
Nouă milioane de tone de grâu vor pleca anul acesta peste graniţe
Nouă milioane de tone de grâu vor pleca anul acesta peste graniţe. Exportăm materie primă, importăm produse procesate: pâine și aluaturi congelate, produse de patiserie, pateuri sau biscuiți. cg În primele cinci luni ale acestui an, am plătit nu mai puţin de 300 de milioane de euro pentru produsele de panificaţie aduse din import. Cu 15 milioane mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. "Importăm ce se cere şi ce e ieftin. Dacă un procesator ar lucra agregat, cu mai mult, şi ar face o suită de produse, ar putea să scadă preţul acelui produs. Astfel încât el să devină competitiv faţă de cel din export", a declarat Cezar Gheorghe, expert agricol.
Culmea, aducem din străinătate şi cantităţi uriaşe de făină. "Asta a fost marea mea dezamăgire, când m-am întors în România. Zic, vai, ce mişto, o să fac numai cu făinuri româneşti. Şi am fost foarte dezamăgit", a declarat Daniel Ion, proprietar brutărie artizanală. De ce nu făina românească? Pentru că nu respectă mereu acelaşi standard de calitate şi pentru că. este deseori mai scumpă decât cea din import. "Echilibrul pe care îl am tot anul, în făină. Standardul făinii. Îl am acelaşi tot anul. Combină grâul din toată Europa şi menţin o calitate tot anul. Cea mai ieftină făină pe care noi o luăm, e un euro şi ceva", a declarat Daniel Ion, proprietar brutărie artizanală.
Făina românească ar putea s-o ajungă din urmă pe cea italiană sau pe cea franţuzească, numai investiţiile în sectorul de panificaţie lipsesc cu desăvârşire. "Suntem o ţară exportatoare de produse ca materie primă. Grâu. Statul n-a încurajat crearea depozitelor. Producătorii sunt obligaţi aproape să-l vândă de la roata combinei. Procesarea presupune micro sau macro făbricuţe care să proceseze de la materia primă, grâu, să-l transforme în făină, după aceea în coca respectivă. Care ea, la rândul ei, este congelată", a declarat Felix Odină, cultivator grâu. Zilnic intră în ţară 30 de camioane pline cu pâine congelată. Pe grâul pe care-l exportăm drept materie primă încasăm aproximativ 1,8 miliarde de euro. Dacă măcar l-am măcina, ne-am dubla câştigurile. Iar dacă l-am mai şi transforma în aluat congelat, am putea obţine şi de cinci ori mai mulţi bani.
