Video Revolta unui fermier român pe TikTok: "Nu e de râs, e de plâns. Muncim, plătim şi aruncăm marfa din cauza unor trădători"

Tone de varză proaspătă ajung zilnic la gunoi! Fermierii români se plâng că de munca lor s-a ales praful. După succesul pe care l-a avut sezonul trecut, agricultorii au profitat şi au plantat în iarnă mai multă varză. Acum, producţia e din belşug, dar nu are cine să o cumpere, chiar şi dacă se vinde cu preţ mai mic.

Varză lăsată să se strice

Alin a cultivat 30.000 de fire de varză timpurie şi a investit jumătate de milion de lei. Pentru că nu are unde să o vândă o lasă să se strice pe câmp.

Vezi și

Alin, fermier: Tăiem varza şi o aruncăm, adică nu avem ce să facem cu ea. Se va usca şi după aia băgăm tocătoarea şi o tocăm. Sunt foarte multe aduse din import şi oamenii aleg să cumpere de acolo, nu de la noi.

La poarta fermei, kilogramul de varză se vinde cu 30-50 de bani. În pieţe ajunge să fie de şase ori mai scump, iar în magazine de zece ori. La Piaţa Pucheni, cea mai mare de legume și fructe din București, fermierii numără pierderile.

Fermier: Preţul e la jumătate faţă de anul trecut. Toate cele au crescut, inclusiv intrarea în târgul ăsta. Aici ne chinuim. Anul trecut am tăiat pe 19 mai prima dată varza şi am vândut cu 2,8 lei. Acum e 1,5 lei.

Revolta unui fermier

Şi verdeţurile au fost aruncate. Acest fermier a renunţat să mai bată drumul până la piaţă. Leurda a dat-o de mâncat la caprele din ogradă, iar din ceapă a făcut îngrăşământ natural.

Fermier: Am muncit şi muncim. Nu e de râs, e de plâns. Aveţi grijă că rămâneţi cu marfa "nedată". Nu sunt cumpărători. De trei zile de când arunc încontinuu marfă. Muncim, plătim şi aruncăm marfa din cauza unor trădători. Acum am cosit ceapa. Decât să mă duc să o dau pe 20 de bani, am cosit-o şi o fac bălegar.

Agricultorii reclamă faptul că nu au loc în pieţe de samsari, iar în magazine nu ajunge marfa lor.

Fermier: 30 de bani şi pe piaţă este 2,5 lei. Bag freza în ea şi la revedere.

O soluţie ar fi asocierea în cooperative

O soluţie ar fi asocierea în cooperative. Astfel, fermierii ar primi spaţii de depozitare şi contracte cu magazine. Însă în anumite condiţii.

Gheorghe Vlad, președinte OIPA Legume-Fructe: Producătorii ajung să nu-şi vândă marfa pentru că nu sunt organizaţi. Neavând contracte cu marile reţele şi cu anumite magazine, comercianţi, s-au găsit în impedimentul, unu, doi, trei, producători care nu mai pot să vândă.

Aruncarea legumelor româneşti la gunoi începe să devină fenomen în această primavară. Luna trecută, fermierii care au venit cu roşii şi ridichi la Pucheni nu s-au mai întors cu ele acasă. Au aruncat saci şi cutii cu legume la tomberon. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰