România a depus cererea pentru tranșa 3 din PNRR, de 810 mil. €. Pîslaru: Nu pierdem bani

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a anunţat, marţi, că în acest moment avem o oarecare întârziere privind cererea de plată 4 din PNRR, din cauza contestaţiei la CCR pe pachetul fiscal, el arătând că data de 10 decembrie este termenul de soluţionare la CCR şi avem ca termen pentru depunerea cererii de plată 4 - 15 decembrie.

Guvernul a înaintat cererea pentru plata celei de-a treia tranșe din PNRR

"Cu privire la cererea de plată numărul 4, avansează; deja cea mai mare parte din jaloane au fost pregătite, transmise în Comisie, am primit şi feedback de la Comisie şi suntem acum să vedem ce observaţii suplimentare mai trebuie să rezolvăm. Principiul care este de bună gospodărire pe care îl aplicăm: noi nu trimitem lucrurile de dragul de a le trimite, vrem să avem o confirmare că suntem pe aceeaşi pagină cu Comisia Europeană, pe toate ţintele şi jaloanele, cele 62 pe care le avem în cererea de plată 4. Vă repet, este o valoare de 2,62 miliarde de euro", a spus ministrul Investiţiilor, într-o conferinţă de presă, după şedinţa de guvern.

Dragoş Pîslaru a precizat că există o întârziere faţă de termenul avut iniţial în vedere. "Iniţial aveam în vedere pregătirea documentelor până la sfârşitul lunii noiembrie. Din cauza contestaţiei la CCR pe pachetul fiscal, vom avea probabil de aşteptat; 10 decembrie este termenul CCR şi avem ca termen de lucru pentru depunerea cererii de plată 4 - 15 decembrie. Până atunci mai avem doar câteva lucruri de rezolvat, care, din perspectiva complexităţii, nu sunt foarte complicate. Avem un singur act normativ de adoptat, o hotărâre de guvern de reorganizare a Romsilva, care vine ca urmare a clarificării legislaţiei prin OUG-ul adoptat cu puţin timp în urmă. În rest, sunt mai degrabă aspecte operaţionale", a menţionat Dragoş Pîslaru.

El a arătat că sunt încrezători că vor termina în timp util pregătirea cererii de plată 4 şi depunerea până la data de 15 decembrie. "Practic, noi am început deja să încărcăm în sistemul Phoenix, în sistemul de comunicare cu Comisia, toate dovezile", a adăugat el.

Ministrul a precizat că România a prezentat în scrisoarea depusă la CE faptul că voinţa politică există, că s-a manifestat în timp util, dar că aspecte procedurale au împiedicat promulgarea. "Este un bun prilej să tragem linie referitor la discuţiile de pe cererea de plată numărul 3. Vineri am fost la Bruxelles, m-am întâlnit cu doamna Celine Gauer şi cu echipa Comisiei Europene, pentru a arăta dovezile îndeplinirii jaloanelor suspendate din luna martie. Vă readuc aminte că această suspendare a survenit ca urmare a faptului că, mai bine de 2 ani de zile, guvernul României nu reuşise să îndeplinească acele ţinte şi jaloane din PNRR. Prin urmare, acest guvern a trebuit să vină şi să repare lucrurile pe cât posibil, aşa cum am făcut-o în ultimele 5 luni", a spus Dragoş Pîslaru.

Ministrul Proiectelor Europene spune că România nu pierde bani

El a precizat că suma despre care vorbim este de 809,4 milioane de euro. "Veţi vedea o diferenţă faţă de suma iniţială. Din negocierile pe care le-am avut pe revizuirea PNRR, cele două jaloane care erau cumva retroactive, deci care nu mai puteau fi rezolvate, au fost reaşezate prin renegocierea PNRR, astfel încât vestea bună, pe care am confirmat-o cu Comisia Europeană vineri, este că nu pierdem bani pe jaloanele de achiziţii publice greşite. Şi asta este o veste foarte bună, pentru că deja 51 milioane de euro nu sunt pierdute, ci sunt recuperate prin reaşezarea lor în alte operaţiuni, odată cu revizuirea, şi asta cred că era o primă informaţie bună pentru a fi clarificată", a arătat ministrul Fondurilor Europene.

Despre jalonul 440, legat de operaţionalizarea AMEPIP, Guvernul României a adus dovezile cu privire la selectarea conducerii şi un raport întreg care să arate operaţionalizarea, inclusiv faptul că AMEPIP a început să dea amenzi și are proceduri în lucru pentru a ne asigura că avem un plan coerent în ceea ce priveşte AMEPIP, a spus ministrul. Dragoş Pîslaru a menţionat că, în concordanţă cu acest jalon, România a prezentat un plan pe care îl va coordona vicepremierul Oana Gheorghiu, legat de modul în care vom face reforma companiilor de stat.

"Acest plan a fost apreciat la nivel strategic de către Comisia Europeană. Prin urmare, reformele nu se opresc cu acest jalon, dar pentru jalonul 440, dovezile aduse de România arată că el a fost îndeplinit per total, şi anume discutăm de 330,34 milioane de euro, grant. Şi asta este o veste foarte bună", a subliniat Pîslaru. Ministrul a mai spus că, pentru jalonul 121, guvernanţa corporativă a companiilor de stat în sectorul energetic, valoarea totală este de 227,9 milioane de euro. Aici au fost o serie întreagă de numiri, cu câteva excepţii, unde, din raţiuni de procedură, neprezentare sau invalidare, la Hidroelectrica două poziţii, CE Oltenia două poziţii, Eurotest un membru în bord, Oil Terminal un membru în bord, restul au finalizat procedurile de numire în termenul din regulament.

"Având în vedere că discutăm de zeci de numiri, evident, poziţia noastră este că este o penalizare mai degrabă marginală, la care ne putem aştepta, dar o să discutăm cu privire la aceste estimări imediat", a completat Dragoş Pîslaru. Ministrul a menţionat că jalonul 215 este jalonul legat de pensiile speciale.

"Lucrurile sunt foarte clare. Guvernul României continuă această procedură. În mod evident, termenul limită de 28 noiembrie nu a fost îndeplinit în perspectiva promulgării. Asta nu ne opreşte, însă, să ducem reforma până la capăt şi, din acest punct de vedere, chiar astăzi ştiţi că există în Parlament asumarea răspunderii şi sperăm să mişcăm procedurile pentru a avea o promulgare într-un timp cât mai scurt cu putinţă. Din perspectiva acestui jalon, ce este foarte important este că România a prezentat în scrisoarea depusă vineri faptul că voinţa politică există, că s-a manifestat în timp util şi că, bineînţeles, discutăm de aspecte procedurale care ne-au împiedicat să avem promulgarea", a spus Pîslaru.

Despre jalonul 79, cel de-al 4-lea, care se referea la selectarea şi numirea membrilor Consiliilor de administraţie în domeniul transporturilor, la CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex, CFR Călători.

"Discutăm de 19,8 milioane de euro pe componenta de împrumut şi aici avem vestea bună că am prezentat, aşa cum era cerinţa, indicatorii de performanţă pentru membrii Consiliului de Administraţie la CNAIR, aşa cum era o cerinţă explicită în scrisorile de suspendare, dar procedurile de selecţie sunt încă în desfăşurare în condiţii de transparenţă, n-au putut fi finalizate la timp. Deci, din această perspectivă, am explicat eforturile, am explicat aşa cum procesele sunt în derulare, dar nu am venit cu detaliile efective cu privire la selecţie, pentru că nu a fost finalizată", a explicat ministrul Fondurilor Europene. Dragoş Pîslaru a prezentat şi ce urmează după depunerea scrisorilor de către România.

"Este o perioadă de circa două luni de zile, în care Comisia Europeană va analiza dovezile depuse de Guvernul României, va avea un punct de vedere cu privire la acestea şi ne va trimite, asta este ceea ce am discutat, o scrisoare de observaţii, prin care îşi prezintă perspectiva cu privire la modul în care România a îndeplinit aceste jaloane. În mod evident, ca urmare a acelei scrisori de observaţii, România va avea din nou la dispoziţie un termen de circa două luni de zile pentru a putea justifica dacă există diferenţe de opinie faţă de abordarea Comisiei şi nu vă ascund faptul că, în mod evident, sperăm că până când o să vină scrisoarea de observaţii, cel puţin pe subiectul acesta legat de legea cu privire la pensiile speciale, noi să fi terminat reforma în totalitate, adică să fie promulgată", a spus Dragoş Pîslaru.

"România nu o să stea să aştepte două luni de zile pentru a răspunde Comisiei, dar ne aşteptăm ca până primăvara anului viitor, în primul trimestru, să putem avea o rezoluţie cu privire la această cerere de plată", a afirmat Pîslaru.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰