România pierde 458,7 mil € din cererea de plată nr 3 din PNRR. Pîslaru: Poate data viitoare ne învățăm minte
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că România pierde 458,7 milioane de euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți. Suma este aferentă cererii de plată numărul 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență. Din aceeași cerere, suma totală recuperată este de 350,7 milioane de euro, bani care inițial au fost suspendați
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Euripene, Dragoş Pîslaru, a anunţat că românie pierde 458,7 milioane euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuţi. Suma este aferentă cererii de plată numărul 3 din Planul Naţional de redresare şi rezilienţă. Din aceeaşi cerere, suma totală recuperată este de 350,7 milioane euro, bani care iniţial au fost suspendaţi.
"Este una dintre cele mai dificile cereri de plată pe care România le-a avut până acum. Această cerere a fost depusă de România pe 15 decembrie 2023. Reformele incluse în CP3 trebuiau să fie deja îndeplinite corect la momentul depunerii. Ulterior, în mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parţială a unor sume, pentru că mai multe reforme nu fuseseră îndeplinite satisfăcător. România a avut apoi o perioadă de corectare şi a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025. Din păcate, Comisia a decis că patru jaloane importante nu au fost rezolvate corespunzător", informează, vineri, Dragoş Pîslaru.
România recuperează 166 milioane de euro
Ministrul Fondurilor Europene subliniază că din iunie anul trecut, de când a preluat portofoliul, a folosit "toate pârghiile formale şi informale pentru a recupera cât mai mult din banii suspendaţi: discuţii tehnice, clarificări, negocieri, coordonare cu instituţiile responsabile şi dialog constant cu structurile Comisiei Europene".
Potrivit lui Pîslaru, cea mai importantă "victorie" din cererea de plată 3 este cea legată de pensiile speciale, unde din cele 231 milioane euro suspendate iniţial, România recuperează 166 milioane euro.
"A fost un dosar greu, care a suportat 6 amânări la Curtea Constituţională, fapt ce a făcut ca termenul agreat cu Comisia să fie cu mult depăşit. Implicarea directă a prim-ministrului Ilie Bolojan pe acest subiect a fost decisivă. Astfel, Comisia Europeană a confirmat faptul că, prin Legea nr. 24/2026, România îndeplineşte cerinţele pentru acest jalon", aminteşte ministrul.
Acesta precizează că al doilea dosar important este legat de AMEPIP, instituţia care trebuie să supravegheze guvernanţa companiilor de stat şi să se asigure că firmele statului sunt conduse profesionist, transparent şi pe criterii de performanţă, "nu pe pile sau interese politice".
"Aici am reuşit să recuperăm 132 milioane Euro, iar contribuţia viceprim-ministrului Oana Gheorghiu a fost esenţială pentru a dinamiza această reformă şi pentru a salva banii europeni", scrie Dragoş Pîslaru.
Ce probleme a constatat Comisia Europeană
Al treilea jalon este cel legat de companiile de stat din energie - Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica şi altele.
"Comisia Europeană a constatat probleme serioase în modul în care au fost selectaţi şi numiţi oameni în consiliile de administraţie: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete sau lipsa unor indicatori de performanţă. Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane Euro şi recuperează 48 milioane Euro", informează ministrul Proiectelor Europene.
Potrivit acestuia, al patrulea jalon, care vizează companiile de stat din transporturi — CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex şi CFR Călători – implică probleme similare cu jalonul 3: statul trebuia să demonstreze că aceste companii sunt conduse de oameni selectaţi transparent, competitiv şi pe criterii de competenţă.
"Comisia a arătat că unele proceduri nu au fost finalizate, că au existat probleme de conflict de interese şi că unele numiri nu au respectat standardele cerute. Aici pierdem 15,4 milioane Euro şi am reuşit să recuperăm 4,5 milioane Euro", scrie Pîslaru.
Pîslaru: Nu poţi pretinde fonduri europene şi să numeşti băieţii deştepţi în conducerea companiilor de stat
Acesta constată că "acolo unde a existat voinţă politică, cum a fost cazul pensiilor speciale, România a recuperat mare parte din banii alocaţi", însă unde reformele au fost amânate ani la rând, în special în zona companiilor de stat, România a pierdut sume consistente.
"Nu poţi pretinde fonduri europene şi, în acelaşi timp, să numeşti în continuare băieţii deştepţi de la partid în conducerea companiilor de stat. Nu poţi cere încredere de la Bruxelles, în timp ce tu, la Bucureşti, doar mimezi selecţia pe criterii de profesionalism”, spune Pîslaru. Considerând că responsabil pentru această situaţie este „fiecare politician care a folosit fiecare ocazie pentru a amâna ori a anula orice demers de reformă reală, de teamă să nu îşi piardă privilegiile, fiecare politician care şi-a numit în conducerea companiilor de stat amantele, fraţii şi nepoţii".
Ministrul subliniază că plata pentru banii neccesaţi revine tuturor românilor care trebuie să "suporte din nou nota de plată pentru ticăloşia ori incompetenţa unor şmecheri ajunşi la conducerea partidului şi care vor să ne ţină săraci şi needucaţi pentru că doar aşa pot manipula oamenii să le acorde un nou vot".
"Poate, totuşi, data viitoare ne învăţăm minte", conchide Dragoş Pîslaru.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
