Video Satul cu 3.000 de locuitori, unde o treime din populaţie trăiește din ajutoare sociale: "Sunt foarte amărâţi"

Ajutoare sociale, muncă sezonieră şi trai de pe-o zi pe alta, la propriu. Aşa trăiesc cele aproape 3.000 de suflete din satul Mironu, din Valea Moldovei din Suceava, una dintre cele mai sărace localităţi din ţară.

Satul din Suceava unde sărăcia afectează aproape fiecare familie

"E foarte greu traiul aici, în părţile astea. Sunt mai multe familii de rromi, cam peste 2.000 cu băieţi mai mulţi, sunt necăjiţi, lucrează în Germania, pe la sparanghel. Sunt foarte amărâţi, necăjiţi, trăiesc din ajutor social şi alocaţie. Nu există locuri de muncă", a transmis Vasile Plai, reprezentantul rromilor din Mironu.

Şi cum un rău nu vine niciodată singur, lipsa locurilor de muncă scade puterea de cumpărare, ceea ce hrăneşte sărăcia. Şi uite aşa, este favorizat şi abandonul şcolar. Deşi, spun autorităţile, încearcă să îi motiveze pe copii să meargă la şcoală.

"Însumând alocaţiile, venitul minim de incluziune, voucherele, munca ocazională, adună un venit lunar. Statul sprijină copiii la şcoală, au tichete, au bursă socială de 300 de lei, mai sunt vouchere de 500 de lei la intrare în şcoală pentru preşcolari. Adunându-le pe toate, se descurcă", a declarat Angela Lupescu, asistent social primăria Valea Moldovei.

Vasile Plai: "Fiecare familie are câte 4-5 până la 10 copii. Iarna e frig la noi, ger… lemnele, scumpe.

Reporter: Câți oameni au ajutor social?

Vasile Plai: Sunt cam 900, cam aşa.

Două Românii: una care supravieţuieşte şi alta care prosperă

Adică o treime din populaţia satului Miron. Aşa se face că aici, 98% dintre localnici sunt încadraţi în clasa oamenilor săraci.

"Avem cam 845 de familii care beneficiază de venitul minim de incluziune, ei sunt înregistraţi la ocuparea forţei de muncă, dar puţini îşi găsesc. Avem lipsa studiilor, sunt și cei care nu acceptă să lucreze pe salariul minim", a mai precizat Angela Lupescu, asistent social.

O analiză publicată recent de Ministerul Dezvoltării arată o realitate la extremă. Au fost luaţi în calcul mai mulţi factori, de la nivelul salariilor și accesul la locuri de muncă, până la educație și servicii medicale. Aşa am ajuns să avem două Românii, care trăiesc vieţi complet diferite.

Pe de o parte, avem comunităţile sărace unde fiecare zi e o luptă pentru supravieţuire, cum ar fi satele din Vaslui şi Teleorman. Pe de altă parte avem, zonele bogate care se dezvoltă în zone precum București–Ilfov, Cluj, Brașov sau Timiş,

Comuna din Braşov unde populaţia s-a dublat în ultimii 10 ani

În comuna Cristian din județul Brașov, considerată a fi una dintre cele mai bogate din ţară, localnicii se bucură de liniştea vieţii de la sat, în condiţii de oraş. Populația s-a dublat în ultimul deceniu, bugetele au crescut, iar investițiile se văd la fiecare pas.

"Noi suntem mutaţi de vreo 7 ani, dar suntem foarte mulţumiţi de locul unde stăm. Eo zonă foarte liniștită, oamenii sunt foarte faini", a spus o localnică.

"Totul e organizat, parcurile sunt frumoase, şcolile sunt la nivel de oraş, avem şi restaurante, cofetării", a adăugat o tânără.

La traiul bun contribuie şi fabricile din industria auto şi cea petrolieră din zonă.

"În ultimii 10 ani, s-a dublat numărul de locuitori. Cele mai importante proiecte pe fonduri: avem Ghimbăşelul, care este în finalizare, avem albia, o creşă în lucru, un centru de agrement în lucru. Avem suport economic, avem locuri de muncă", a subliniat Gigu Cojocaru, primăria comunei Cristian.

Analiza scoate la iveală mai multe tendințe îngrijorătoare la nivel național. Dincolo de diferențele de pe hartă, România se confruntă cu depopulare și îmbătrânire accelerată în multe localități, dar şi o scădere masivă a natalităţii.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰

Înapoi la Homepage