Surpriză la deficitul bugetar: E la jumătate faţă de anul trecut. De ce nu înseamnă că taxele pot fi reduse
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Deficitul bugetar pe primele cinci luni a ajuns la 1,75%, comparativ cu 3,4%, în aceeşi perioadă a anului trecut. Este o veste bună, pentru că poate ajuta România în discuţiile cu agenţiile de rating Moody’s şi Fitch, explică economistul Adrian Negrescu. Totuşi el avertizează că această îmbunătăţire poate fi doar temporară şi transmite că nu e momentul pentru promisiuni de scăderi de taxe şi creşteri de venituri, pentru că bugetul este încă sub presiune.
Scăderea deficitului bugetar la 1,75%, după primele cinci luni din 2026, reprezintă o gură de oxigen pentru România în perspectiva discuţiilor din luna iulie cu Moody's şi Fitch, transmite consultantul economic Adrian Negrescu.
Deficitul României scade surprinzător după primele cinci luni
"E o adevărată performanţă care are mari şanse să ne securizeze ratingul de ţară, într-o perioadă în care zgomotul politic creează o percepţie puternică de instabilitate privind situaţia din România. E un argument excelent care, alături de stabilitatea relativă a cursului de schimb, reprezintă singurele veşti pozitive într-o mare de probleme. Faptul ca, potrivit datelor preliminarii prezentate de Alexandru Nazare, investiţiile publice au crescut de la 40,57 miliarde lei la 44,73 miliarde lei reprezintă, de asemenea, un semnal pozitiv pentru economie", a explicat, joi, Adrian Negrescu, într-o postare publicată pe Facebook.
Partea bună şi partea slabă
El susţine, însă, că scăderea deficitului bugetar nu este suficientă. "Nu e însă de ajuns, altfel spus să nu ne îmbătăm cu apă rece. 71% dintre investiţii s-au făcut cu bani europeni iar asta demonstrează, dacă mai era nevoie, cât de dependenţi suntem de finanţările europene, de banii care vin de la Bruxelles-ul hulit de o parte a clasei politice. Datele privind execuţia bugetară la cinci luni reprezintă, pe de altă parte, doar o fotografie de moment, urmând ca din a doua parte a anului să vedem dacă politicienii sunt capabili să menţină acest trend pozitiv asigurat de MFP, dacă vor lua măsurile necesare pentru a respecta ţinta de deficit de 6,2%", afirmă analistul.
Potrivit acestuia, "politicienii care anunţă scăderi de taxe şi creşteri de venituri pentru populaţie vând doar iluzii", pentru că situaţia bugetară rămâne în continuare foarte serioasă. În esenţă, din taxele şi impozitele plătite de populaţie şi firme peste 90% se duc pe cheltuielile sociale (pensii, salarii etc) iar restul de 10% pe dobânzile la împrumuturi.
"În aceste condiţii, statul este condamnat să se împrumute masiv, cu echivalentul a unui miliard de euro pe săptămână pentru a avea bani de la o lună la alta ca să plătească toate facturile. De aceea cred că indiferent cine va veni la Palatul Victoria va avea o misiune extrem de dificilă şi foarte clară - de a creşte încasările statului pentru a reduce din această menghină financiară în care ne aflăm", a adăugat Negrescu.
Acesta spune că doar prin reducerea evaziunii şi prin extinderea bazei de impozitare "vom putea ieşi din această situaţie înfiorătoare care, aşa cum estima şi Comisia Europeană, ne poate duce în următorii ani într-o situaţie financiară demnă de o ţară falimentară".
Negrescu subliniază că "dacă vom continua să ne împrumutăm pe bandă rulantă fără să facem reduceri de cheltuieli, să scădem facturile statului, datoria publică va ajunge spre 80-90% din PIB şi nu o vom mai putea plăti". Deja sunt dificultăţi - spune analistul - în a plăti cei peste zece miliarde de euro numai dobânzi la creditele luate până acum.
"Altfel spus, indiferent ce promisiuni cu iz electoral fac politicienii, dacă nu vom ieşi din paradigma traiului pe datorie, ne va fi tuturor mai greu în viitor - taxe şi impozite mai mari, investiţii în scădere, locuri de muncă tot mai puţine. Avem nevoie de predictibilitate, de măsuri fundamentate economic şi de profesionişti", conchide consultantul economic.
