Congresul Internațional de Longevitate – un eveniment care conectează România la rețelele globale de cercetare
Prima reacție când auzi de „medicina longevității” e să te gândești la mituri cu elixirul tinereții. Realitatea e mai prozaică și mai utilă: doctorii încep să măsoare „vârsta biologică”, nu vârsta din buletin, și testează intervenții care amână bolile cronice. Pe 11 noiembrie, discuția se mută la București: Congresul Internațional de Longevitate, organizat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, are loc la Biblioteca Națională a României și deschide Longevity Expo Forum Fest – spațiul în care ideile sunt întoarse pe toate fețele, cu demonstrații și dialog direct.
„Vârsta din sânge”: cum o afli și de ce contează
În Europa, indicatorul care ar trebui să ne doară este „healthy life years”: în 2023, media la naștere a fost 63,3 ani pentru femei și 62,8 ani pentru bărbați. De aici vine miza: dacă putem măsura „uzura” reală a organismului, putem acționa mai devreme. Aici intră „ceasurile epigenetice”, seturi de markeri din metilarea ADN-ului care estimează vârsta biologică. Astfel, doi oameni de aceeași vârstă oficială pot avea „organisme” cu 5–10 ani diferență; cel cu vârstă biologică mai mică are, în medie, risc mai scăzut pentru boli asociate vârstei.
De la genele longevității la baze de date care schimbă practica
Când pui toate studiile laolaltă, apar modele. De asta există HAGR – „Human Ageing Genomic Resources” – un ansamblu de baze de date care mapează gene, căi biologice și intervenții legate de îmbătrânire, de la oameni la organisme model, și e folosit internațional ca infrastructură de cercetare. Asta înseamnă pentru pacient că medicii și cercetătorii au o „hartă” comună a dovezilor, utilă când decid ce merită testat într-un protocol și ce rămâne, deocamdată, la stadiul de ipoteză. Ansambul de date va fi prezentat, în premieră, în România, pe 11 noiembrie, la Congresul Internațional de Longevitate.
Întinerire celulă cu celulă? Ce e validat, ce e încă la teste pe șoareci
Direcția „reparării daunelor” asociate vârstei a devenit program: LEV Foundation testează combinații de intervenții deja cunoscute pentru prelungirea vieții la șoareci de vârstă mijlocie. Proiectul Robust Mouse Rejuvenation mizează pe sinergie, nu pe o singură pastilă. Pe altă ramură, cercetările coordonate de María Blasco la CNIO au arătat că șoarecii născuți cu telomeri „hiper-lungi” au trăit, în medie, mai mult și au prezentat semne metabolice mai bune. Concluzia onestă ar fi că există semnale biologice puternice, dar translația la om cere prudență și studii clinice solide. Știința serioasă nu sare etape.
Unde intră inteligența artificială
Un fir roșu al noilor studii este integrarea datelor – ce porți în gene, ce arată analizele tale, cum trăiești – într-un scor util clinic. Un exemplu recent este SYMPHONYAge, un model brevetat care estimează îmbătrânirea în 11 sisteme de organe dintr-o singură probă de sânge; cercetătorul Raghav Sehgal, actualmente la Yale, descrie direcția pe site-ul său profesional și în comunicările academice. Este vorba de algoritmi care ajută medicul să decidă mai bine, mai devreme.
Congresul Internațional de Longevitate, organizat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României este un eveniment important, primul de acest gen din această parte a Europei și din România. El aduce în capitala noastră cei mai importanți cercetători în longevitate și cele mai recente rezultate din domeniul lor. Programul complet și formularele de înscriere sunt disponibile pe fundatiadanvoiculescu.ro.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
