Video Programul copiilor, mai încărcat decât programul părinţilor. România, campioană la educaţia prin meditaţii
Școală dimineața. Teme după şcoală. Și după-amiaza meditații. Mai adăugaţi şi un sport sau un hobby şi uite aşa vorbim de un copil în burn-out. Pentru tot mai mulți copii, programul devine mai încărcăt decât al părinţilor. Pregătirea suplimentară la română, matematică sau engleză începe tot mai devreme, chiar şi din clasa I.
Adaugă-ne ca sursă preferată în GoogleAşa am ajuns pe primele locuri în Europa la educația paralelă prin meditații. Întrebarea este: ne ajutăm astfel copiii să reuşească sau le furăm copilăria? Psihologii vorbesc despre o dorinţă de competiţie, atenţie, a părinţilor, dar şi despre un sistem de educaţie cu multe lacune.
Pentru tot mai mulți copii, greul începe după ce se termină şcoala. Pe acest băiat l-am cunoscut chiar în drum spre meditaţiile la engleză. Este abia în clasa a doua însă, la indicaţiile învăţătoarei, părinţii au decis să-l ducă de două ori pe săptămână la pregătire suplimentară.
"Tot timpul e ocupat, are ghiozdanul 5 kg, vedeţi că e troler, nu mai e ghiozdan. Începe dimineaţa la ora 08:00. La 15:00 a terminat azi că a ramas la engleză. Timpul trebuie ocupat cât mai mult sub supravegherea cuiva", povesteşte bunicul copilului.
O părere aproape unanimă printre cei care au copii. 1 din 2 părinți din România plătește meditații pentru copil, arată ultimele sondaje. Cele mai multe sunt la matematică, română și limbi străine. Şi nu doar pentru Bacalaureat sau Evaluare. Pentru tot mai mulți copii, pregătirea a devenit o rutină încă din clasa 1.
"Exista un număr de cereri foarte mari chiar de la vârste foarte mici. Copiii încep în general ori de la clasa 1 să facă o a doua limbă straină, ori de la clasa a cincea. Eu cred că este benefic, atât timp cât e un lucru pe care şi copilul şi-l doreşte. Aşa îşi dezvoltă şi stima de sine şi are o competenţă în plus", explică Lavinia Liţă, profesor Limba Germană.
Dacă unii aleg pregătirea pentru consolidarea materiei de la ore, alţi părinţi sunt convinşi că e singurul mod prin care copiii lor vor intra la o şcoală bună.
Aşa a ajuns România în topul ţărilor cu cel mai mare nivel de "shadow education" din Europa Centrală și de Est. Adică fenomenul de educaţie paralelă prin meditații.
"După orele de la școală urmează de obicei alte ore, de data aceasta de meditații. Tot mai mulți copii ajung să aibă aproape un program de adult încă din primii ani de școală. Este aceasta cheia spre performanță sau e semnul unui sistem care nu reulelte să țină pasul cu așteptările părinților?", întreabă Anita Lăsculescu, reporter Observator.
"Unii părinți intră în zona asta de competiție, să știe și chineză și turcă și germană și sport și matematică, nu cumva să piardă trenul, să fie mai prejos decât copilul vecinului, cu colegul de clasă", explică Gabriela Malouf, consilier școlar.
"O altă perspectivă ar fi poate un motiv sistemic, programa extrem de încărcată și uneori la clasa profii nu mai au timpul necesar să aprofundeze. În ciclul primar, activitatea de bază e jocul și totuși acești copii se joacă din ce în ce mai puțin", explică Moraru Luisa, directoare Școala Gimnazială 45 Titu Maiorescu.
Este doar unul din semnele că pe umerii copilului atârnă o presiune prea mare. Faptul că devine iritabil, refuză să mai meargă la şcoală sau plânge înainte de teme sunt şi ele un semnal de alarmă.
"Clasele primare nu au rolul de a pompa informație în mintea copilului. Da, putem face asta, dar pe termen lung se corelează cu pierderea entuziasmului pentru învățare. Abia după 12 ani putem să observăm menirea și chemarea unui elev astfel încât să-l ajutăm cu pregătire suplimentară, dar clasele primare sunt pentru baze", explică Alesia Rădulescu psiholog.
La liceu, meditaţiile ajung deja la un alt nivel, cel al performanţei. Ştefan este în clasa a noua şi face meditaţii la robotică şi informatică.
"Am început robotica de la 8 ani. Când tatăl meu m-a înscris la o tabără urbană, după am fost selectat într-o echipă de robotică. Chiar am obținut 5 participări la concursuri internaționale", explică Ștefan.
Totuşi, cum ne dăm seama că un copil are cu adevărat nevoie de meditaţii?
"E important să ne uităm la ritmul propriului copil. La vârste mici au nevoie şi de mişcare, să petreacă timp în aer liber. Dacă copilul nu prezintă decalaje semnificative, dacă nu are un tonus emoţional foarte scăzut la şcoală, daca păstrează ritmul celorlalţi copii la un nivel mediu, probabil e nevoie de implicarea adulţilor doar ca sprijin şi suport şi mai puţin ca antrenor pentru lecţiile de la şcoală", explică Alesia Rădulescu psiholog.
În concluzie, copiii învaţă mai bine atunci când au nu doar sentimentul că pot face faţă, ci şi libertatea de a alege: când să continue o activitate sau când să renunţe.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
Înapoi la Homepage
