Video Ce efecte au sextingul și cyberbullying-ul asupra tinerilor. Sfaturile psihologului George Roman
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
George Roman, psiholog al organizaţiei Salvați Copiii şi invitat Observator 16, explică efectele pe care reţelele de socializare le au asupra tinerilor, mai ales când vine vorba despre fenomenul de sexting, dar şi ce sfaturi oferă adolescenţilor şi părinţilor.
Prezentator: Aș vrea să aflu ce anvergură are acest fenomen în țara noastră. La nivel internațional auzim demult de termeni precum sexting, cyberbullying ori cyberflashing. Cred că e bine să diferențiem aceste denumiri, nu?
Invitat: Sunt fenomene în creștere. Mă uitam chiar înainte de a veni în platou care sunt diferențele față de ce trimiteam noi către presă în 2015, 2017, 2020 și am observat că au crescut aproape toate.
Prezentator: Toate sunt abuzuri?
Invitat: Când vorbim de copii, toate sunt abuzuri. Când vorbim de sexting, acel schimb de mesaje și imagini intime care este consimțit, dacă în această relație este un adult și un copil de sub 16 ani, intri sub incidența Codului penal, ceea ce înseamnă racolare prin sisteme informatice sau corupere sexuală, cu pedeapsă până la 3 ani. În privința cyberbullyingului, fenomenul acesta este întâlnit între elevi, care se transferă și în mediul online. Înseamnă fie forme de amenințare, intimidare, excludere din grupuri și sunt făcute cu scopul de a răni. În privința cyberflashingului, probabil multora dintre noi ni s-a întâmplat să primim imagini cu caracter sexual fără să ni le dorim, de la persoane necunoscute, niște trimiteri inoportune și nu știm ce să facem cu ele: le raportăm, le ștergem.
Prezentator: Dacă un adolescent primește aceste imagini fără să își dea acordul, care sunt pașii pe care trebuie să îi urmeze?
Invitat: Dacă o astfel de imagine este însoțită de încercarea de a racola copilul sau de a-l convinge să trimită și el, la rândul lui, astfel de imagini, vorbim de sextortion și știm că sunt foarte multe victime. Vă dați seama ce este în sufletul unui adolescent care trimite o astfel de imagine din neglijență, ajunge să fie manipulat și imaginea ajunge la toți prietenii, la părinți, la profesori. Este un lucru foarte grav. Nu întâmplător au avut loc și sinucideri în rândul adolescenților. Ce trebuie să facă? Trebuie să oprească orice comunicare cu acea persoană. Nu răspunzi la mesaje, nu trimiți bani, nu trimiți niciun alt mesaj. În al doilea rând, trebuie salvate toate dovezile, prin printscreen-uri. Orice informație trebuie stocată undeva și, evident, adolescentul trebuie să vorbească cu un adult de încredere: psiholog, părinte, cadru didactic. Apoi, împreună cu adultul sau chiar și singur, dacă este mai mare și știe cum funcționează mecanismele de raportare, se poate adresa liniilor de raportare, cum este cea de la Salvați Copiii – Esc_ABUZ, de pe programul Ora de Net, pentru că aici toate informațiile sunt analizate și date poliției române. Dacă există fapte grave sau pericol iminent, se poate suna și la poliție, la 112, în cazul unui abuz evident, explicit. În privința părintelui, am câteva sfaturi: niciodată reacția nu trebuie să fie de interzicere sau de acuzare a copilului, că din cauza lui s-a întâmplat asta pentru că stă prea mult pe net. Să fie amenințat că îi va fi luat telefonul, pentru că o astfel de reacție poate folosi, de fapt, agresorului. Copilul trebuie să știe că oricând poate apela la părinte, indiferent de gravitatea situației în care se află. În astfel de contexte, copilul nu este vinovat, el este victima, indiferent cât de neatent a fost. Trebuie ajutat imediat, nu sancționat. Trebuie găsită formula în care, cu ajutorul specialiștilor și al poliției, să oprim acest abuz și să oferim sprijinul necesar.
Prezentator: Devine victima. Am văzut asta, am filmat multe reportaje în școli. Elevii se izbesc din ce în ce mai des de acest fenomen. Aș vrea să vorbim despre efectele pe care le are acest fenomen asupra unui adolescent.
Invitat: Efectele sunt devastatoare. Sunt copii care trec mai ușor, având reziliență digitală, știu exact cum să procedeze, cum să se adreseze, dar sunt și copii pentru care chiar și acele imagini de cyberbullying, nu neapărat cu caracter sexual, acuză mai multe probleme emoționale: depresie, anxietate, izolare socială. Părinții pot constata că acești copii au rezultate mult mai proaste, nu mai vor să meargă la școală.
Prezentator: Există semne pentru părinți?
Invitat: Semnele sunt atunci când comunicarea este mult mai proastă ca înainte, când un copil se izolează în camera lui mult mai des după ce a folosit telefonul sau calculatorul, are o stare de tristețe, o stare despre care nu vrea să comenteze și răspunde la întrebările părinților sau pur și simplu comunicarea online este mult mai accentuată decât în trecut. Pentru că, prinși în acest miraj online, copiii caută cu disperare validarea online: cât mai multe like-uri, reacții, cât mai multe distribuiri. Ei simt că nu există, iar atunci când lucrurile iau o întorsătură neașteptată, copiii se izbesc de o situație la care nu știu să răspundă și care ar putea crea probleme psihologice pe termen lung. Copilul este disperat, încearcă să oprească imaginea care pare să circule de la un prieten la altul, iar gesturile pot fi necugetate în timp.
Prezentator: Este bine să rămânem cu aceste concluzii. Dragi părinți, fiți atenți la aceste teme despre care tocmai am vorbit. Mulțumim, George Roman.
