Cine este Marius Andruh, ales noul președinte al Academiei Române

Academicianul Marius Andruh a fost ales marţi noul preşedinte al Academiei Române. El a întrunit, în cel de-al doilea tur de scrutin, 84 de voturi "pentru" din cele 157 de voturi exprimate. Înainte a fost vicepreședinte al Academiei Române, iar cursa pentru funcția de președinte al instituției s-a dat între el și Mircea Dumitru, tot vicepreședinte, relatează Agerpres. 

Actualul preşedinte al forului, Ioan-Aurel Pop, nu a mai candidat pentru nicio funcţie în conducerea instituţiei. Alegerile au avut loc în cadrul Adunării Generale, conform Statutului Academiei, care prevede organizarea scrutinului o dată la patru ani, în prima săptămână a lunii aprilie. Conform statutului, preşedintele Academiei este ales fie cu două treimi din voturi în primul tur, fie cu majoritate simplă în turul al doilea. Preşedintele ales îşi va prelua funcţia după 15 zile de la data scrutinului.

Cine este Marius Andruh

Marius Andruh s-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, judeţul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile şcolii generale în satul natal, iar în anul 1973 a absolvit Liceul "B. P. Haşdeu" din Buzău ca şef de promoţie. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (Premiul I la etapa naţională în clasele a XI-a şi a XII-a şi Premiul III la cea de a V-a Olimpiadă Internaţională de Chimie), potrivit  Agerpres. 

Andruh a absolvit, în 1979, ca şef de promoţie, Facultatea de Chimie a Universităţii din Bucureşti, secţia Chimie anorganică. În anul 1988 a obţinut titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea academicianului Maria Brezeanu. Ulterior a urmat specializări postdoctorale la Paris (1991) şi la Gottingen, în calitate de bursier al Fundaţiei "Alexander von Humboldt" (1992 - 1993).

După un stagiu de trei ani la IPRS Băneasa (1979 - 1982), s-a transferat la Institutul de Chimie Fizică din Bucureşti. Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultăţii de Chimie, Universitatea din Bucureşti, profesor titular începând cu anul 1996 şi profesor emerit din anul 2019. În perioada 2003 - 2019 a fost şef de catedră. De asemenea, din anul 2021 este directorul Institutului de Chimie Organică şi Supramoleculară "C. D. Neniţescu" al Academiei Române.

Între anii 1994 şi 1996 a fost profesor asociat la Universite du Quebec Montreal. A colaborat cu universităţi din Europa şi America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux şi Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Gottingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea "Pierre et Marie Curie" din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea "Paul Sabatier" Toulouse (2007), Universitatea "Louis Pasteur" din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010), Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche "Paul Pascal" 2014).

În prezent este preşedinte al Comisiei Centrale a Olimpiadei Naţionale de Chimie şi coordonator al lotului olimpic. A fost ales vicepreşedinte al Academiei Române în anul 2022. Direcţiile sale de cercetare sunt chimie metalosupramoleculară, inginerie cristalină, magnetism molecular, combinaţii complexe, heteropolinucleare, sisteme moleculare şi supramoleculare cu trei purtători de spin diferiţi şi materiale moleculare luminescente.

Reacţie după vot: Îmi doresc ca Academia Română să îşi păstreze rolul pe care îl are în societatea românească

După alegerea sa în funcţia de preşedinte al Academiei, Andruh a declarat că îşi doreşte ca acest for să îşi păstreze rolul pe care îl are în societatea românească şi a subliniat că politicienii ar trebui să se uite la rezultatele institutelor economice, "să lucreze mai atent şi să colaboreze mai bine" cu acestea.

"E loc de progres întotdeauna, dar Academia Română are o tradiţie lungă în spate - culturală, ştiinţifică. Este o instituţie necesară - este cel mai înalt for de cultură şi ştiinţă din ţară - prin membrii ei, în primul rând, dar şi prin institutele care se găsesc sub umbrela Academiei Române", a spus Andruh, citat de Agerpres. 

El s-a angajat să apere întotdeauna cercetarea fundamentală, dar şi institutele economice şi cele din zona ştiinţelor umaniste. "La Academia Română este un spaţiu al cercetării fundamentale. O să apăr întotdeauna cercetarea fundamentală, pentru că ea este o caracteristică a firii umane, care, scormonitoare, vrea să ştie. În egală măsură avem institute economice, la ale căror rezultate politicienii ar trebui să se uite, să lucreze mai atent, să colaboreze mai bine - şi acesta este unul dintre obiectivele pe care mi le-am propus - şi, neapărat, institutele din zona ştiinţelor umaniste, care sunt legate de identitatea noastră culturală. Nu uitaţi că regulile gramaticii se stabilesc în Academia Română şi de către Academia Română", a punctat academicianul.

Marius Andruh doreşte să continue ceea ce a început în urmă cu patru ani, ca vicepreşedinte al Academiei Române, amintind în acest sens "deschiderea Academiei către publicul larg". "Şi asta se realizează în mai multe feluri. Deja sunt conferinţele ţinute de către membrii Academiei la Sala Dalles şi unde vă invit să participaţi şi apoi celelalte, care erau organizate de mine. Se cheamă 'Ora de ştiinţă', în care am invitat personalităţi care nu sunt membre ale Academiei Române. Ambele conferinţe sunt organizate seara, tocmai pentru a fi accesibile publicului larg. Din păcate, sunt puţin cunoscute, pentru că lumea încă nu se uită pe site-ul Academiei să vadă toate conferinţele şi evenimentele care se organizează şi care sunt dezbateri, sunt comemorări, sunt conferinţe ştiinţifice, sunt conferinţe privind folclorul, autenticitatea folclorului nostru. Toate secţiile, cele 14, au ceva de comunicat", a spus Andruh.

El a precizat că anul trecut Academia Română a organizat 900 de evenimente, "toate pentru publicul larg, care îşi poate alege un domeniu sau altul". Referindu-se la proiectele de investiţii, Marius Andruh a declarat că este "extrem de important" să fie salvate "casele care sunt în patrimoniul naţional şi al oraşului".

"Eu văd conducerea Academiei Române ca pe un efort de construcţie. Preşedintele Academiei - şi nu doar el singur, ci cu toţi membrii Academiei - trebuie să fie constructor de proiecte culturale, dar şi în cel mai propriu sens al cuvântului. Asta pentru că avem o avere mare, pe care am recuperat-o în stare foarte proastă, pentru că ni s-au luat averile în 1948 şi am primit case în stare foarte proastă, dintre care unele de patrimoniu. Deci pentru mine este extrem, extrem de important să salvăm casele care sunt în patrimoniul naţional şi al oraşului. Am spus astăzi şi o mai repet - aici nu este vorba de estetică, nu este vorba numai de imagine, aici este vorba de patrimoniul cultural al acestui oraş şi de identitatea lui culturală", a arătat Andruh.

Preşedintele Academiei s-a declarat optimist în privinţa societăţii româneşti contemporane. "Eu sunt un tip optimist. Şi nu poţi să fii tot timpul nemulţumit de societatea românească, de tânăra generaţie, de cum este şcoala acum. Trebuie să fii optimist. Ca să poţi să serveşti ţara trebuie să crezi în ceva, să crezi că se poate. Or, din punctul meu de vedere, societatea se poate corecta, bineînţeles, cu ajutorul Academiei Române, care are o autoritate morală. (...) Eu cred că societatea poate progresa şi numai cu dragoste faţă de ea poţi să faci ceva", a transmis Marius Andruh.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰