Video Cine sunt sabotorii de la Brașov, acuzați că au incendiat fabrica la comanda Rusiei. Cum îi recrutează Moscova
Urmărește ObservatorNews pe Discover
SRI a dezvăluit informaţii de o gravitate fără precedent: incendiul de luna trecută de lângă o fabrică de armament din Braşov a fost comandat de ruşi. Autorităţile române ne îndeamnă la calmitate: situaţia este sub control, iar efectivele de securitate şi patrulare au fost suplimentate în punctele strategice ale României.
Pe 14 septembrie, un incendiu violent a izbucnit în incinta platformei industriale Carfil din Braşov, lângă fabrica de drone. Autorităţile române au demarat o anchetă şi au descoperit lucruri şocante: focul a fost pus intenţionat la comanda Federaţiei Ruse, prin intermediul unei reţele de sabotori.
"Investigaţiile au confirmat implicarea mai multor cetăţeni din state ex-sovietice, rezidenţi în state ale Uniunii Europene", a declarat Ovidiu Marincea, purtător de cuvânt SRI.
Inculpaţii prezentaţi în acest moment de către Serviciul Român de Informaţii, MAI şi celălalte structuri ale statului român plănuiau şi alte atacuri în România, şi nu doar în România, ci pe teritoriul Uniunii Europene.
"Coordonatorii din Federaţia Rusă îi atribuiseră o serie extinsă de ţinte din regiune - facilităţi de producţie de armament de stat şi private, precum şi alte obiective de interes militar şi industrial", a declarat Ovidiu Marincea, purtător de cuvânt SRI.
În vizorul Kremlinului erau inclusiv baze NATO şi centre folosite pentru instruirea soldaţilor ucraineni, aflate la noi în ţară.
Vinovaţii, doi cetăţeni din Belarus şi un ucrainean
Vinovaţi de incendiul din Braşov sunt doi cetăţeni din Belarus şi un ucrainean, cercetaţi penal pentru tentativă la acte de diversiune. Doi sabotori au fost depistaţi şi arestaţi preventiv în Germania, în timp ce pregăteau comiterea unor fapte similare. Cel de-al treilea este căutat pe teritorul Poloniei. Statul român a cerut extrădarea lor.
Autorităţile române trag un semnal de alarmă - aceste acţiuni au consecinţe extrem de grave şi urmăresc intimidarea, afectarea capacităţilor de apărare şi slăbirea contribuţiei statelor vizate la securitatea europeană şi regională.
"Recrutarea se desfăşoară, de regulă, prin reţele sociale. Recrutarea pentru sabotaj poate începe cu o ofertă de bani pentru o sarcină care poate părea inofensivă, precum observarea sau fotografierea unor obiective. Ulterior, sarcinile devin tot mai grave, putând ajunge la distrugeri, incendieri sau chiar asasinate", explică purtătorul de cuvânt al SRI.
"În cazul în care sabotorii refuză sarcinile, coordonatorii pot recurge la presiuni şi şantaj. Pentru a-şi ascunde identitatea şi deplasările, membrii acestora folosesc frecvent transport, cazare şi mijloace de plată pe numele altor persoane, precum şi comunicaţii prin cartele de state terţe şi aplicaţii de mesagerie criptată", mai spune Marincea.
Incidentul din Braşov nu e un caz izolat
Ce s-a întâmplat la Braşov nu este un caz singular de sabotaj la noi în ţară. Un cetăţean rus a fost arestat preventiv, pentru că a filmat şi fotografiat obiective militare şi de infrastructură critică între februarie şi iulie anul acesta.
S-a plimbat între mai multe judeţe pentru a-şi îndeplini misiunea, mai exact în Cluj, Constanţa, Călăraşi, Ilfov şi Bucureşti. Ministerul de Interne a anunţat că suplimentează patrulele de securitate în apropierea platformelor industriale de apărare, a marilor căi de transport şi depozitelor logistice din România.
