Video Directorul INFP, despre posibilitatea producerii unor replici ale cutremurului. Seismul, cel mai puternic din ultimii 4 ani

Din fericire, cutremurul nu a produs pagube de niciun fel. Nu au fost înregistrate apeluri la 112 şi nu au existat nici victime. Mulţi nici nu l-au simţit, au aflat că a fost cutremur în momentul în care au primit o alertă de la Android pe telefoane. Alţii s-au panicat însă, în special cei care au experienţa seismului din 77. Haideţi să vedem cum s-a simţit cutremurul în diferite zone ale ţării. 

Cutremurul din România, resimţit în alte patru ţări

Martori: - M-am speriat, vă daţi seama, că am mai trait şi în 77. M-am rugat la Dumnezeu.

- Îmi beam cafeaua la masă şi am simţit cum i se varsă cafeaua tatălui din ceaşcă. 

Pe acelaşi subiect

• Cutremurul din România, resimțit și în Chișinău. Marcel Pavel: "Ne-a zgâlțâit! Am ieșit din camere să ne...
• Cutremurul de 5,4 pe Richter, surprins pe camerele de supraveghere. Cum au trăit oamenii secundele din timpul...
• Seismolog INFP, după cutremurul de 5,4: "În România, nu s-au mai produs cam de multișor cutremure de 6 și mai mari"

- Bineînţeles că m-am speriat. Eu locuiesc singură. 

- Am simţit cum se mişcă chiuveta. Eram la baie, câteva secunde. 

- O zguduitura, dar nu a fost de intensitate mare şi a durat puţin. 

- Este mesajul, dar n-a avut timp. A inceput cutremurul. Imi spunea ce sa fac dupa cutremur.

Constantin Ionescu, directorul general al Institutului Naţional de Fizică a Pământului a stat de vorbă cu reporterul Observator şi a povestit despre cutremurul din această dimineaţă şi urmările lui. 

Constantin Ionescu​: Magnitudinea cutremurului a fost de 5,4, după toate reevaluaările făcute. Seismul s-a produs la 148 de kilometri adâncime, intensitatea în epicentru fiind de 5 pe Richter, iar la Bucureşti între 4 şi 5. Cutremurul s-a resimţit în partea sudică şi nord-estică a ţării, dar şi în alte state vecine precum Bulgaria, Serbia, Moldova şi Ucraina. Seismul nu a produs pagube însă a fost mult mai intens resimţit la etajele superioare ale blocurilor. 

Reporter: Avem posibilitatea producerii unei replici ?

Constantin Ionescu​: La cutremurele adânci din zona seismică Vrancea cu magnitudini apropiate de cel care s-a produs astăzi replicile se produc foarte rar.  Dacă adâncimea era mai mică, atunci exista posibilitatea producerii unor replici. Replicile se produc de obicei la cutremurele de suprafaţă şi sunt chiar numeroase după un cutremur mai mare de 4 pe Richter. 

Reporter: A existat activitate seismică importantă în ultima perioadă? 

Constantin Ionescu​: Nu. Activitatea a fost normală. Chiar şi cutremurul de astăzi se situează în activitatea normală a Vrancei. De obicei,  la 2-3 ani se produce un cutremur cu magnitudinea între 5 şi 6. Dacă ne uităm la anii anterior vedem că a fost un cutremur în 2020 şi altele în 2018, 2016, 2013 şi 2009 şi toate s-au situat în marja de magnitudine 5-6. 

Vorbim aşadar de cel mai puternic cutremur din ultimii 4 ani. În 2018 am mai avut un cutremur de 5,8, iar cel din anul 2020 a fost de doar 5 pe Richter.

Recomandări în caz de cutremure

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă  ne recomandă să ne păstrăm calmul în astfel de situaţii. Dacă un cutremur vă surprinde în locuinţă, atunci este bine să nu staţi la ferestre şi este bine să ne adăpostim sub un toc de uşă, sub o masă sau sub o grindă de susţinere. De asemenea, este foarte bine să închidem toate sursele de foc.

În cazul în care doriţi să vă deplasaţi în exteriorul clădirii nu mergeţi pe scări sau cu liftul. Este important să deschideţi uşa locuinţei spre exterior. 

Dacă ne surprinde un seism pe stradă, în afara clădirilor, este bine să stăm cât mai departe de pereţi, de tencuieli, de coşuri, de parapete. Totodată, dacă se întâmplă să fim sub căderi de tencuială sau alte obiecte, cel mai important este să ne ferim capul cu mâinile, să ne ghemuim şi de asemenea, să ne protejăm şi membrele.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰