Două dintre victimele fraţilor Tate, supuse unor expertize psihologice. Magistraţii spun că inculpaţii pot fi trataţi sub pază
Judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti care au prelungit mandatul de arestare preventivă pe numele lui Andrew Tate şi al celorlalţi trei inculpaţi din dosarul acestuia susţin că apărătorii lui Tate nu au depus la dosar probe care să arate că afecţiunile de care acesta suferă nu pot fi tratate sub pază, notează news.ro.
„Referitor la situaţia medicală invocată de inculpatul A. T., completul colegial de drepturi şi libertăţi constată că nu există, la acest moment, dovezi din care să rezulte că inculpatul nu ar beneficia de un tratament medical adecvat în regim privativ de liberate sau că un astfel de tratament nu ar putea fi asigurat, în reţeaua sanitară publică, sub pază permanentă”, se arată în încheierea Curţii de Apel Bucureşti. În 8 ianuarie, la scurt timp de la arestarea sa preventivă, Andrew Tate a cerut să fie dus la spital, susţinând că este bolnav.
Expertize psihologice depuse la dosar în cazul a două dintre părţile vătămate din dosarul fraţilor Tate
Două dintre fetele care ar fi fost exploatate de fraţii Andrew şi Tristan Tate şi de cele două complice ale acestora au fost supuse unor expertize psihologice. Rezultatele acestora sunt probe la dosar. Curtea de Apel Bucureşti care a decis definitiv prelungirea mandatelor de arestare pe numele celor patru inculpaţi din dosarul Tate consemnează că printre probele depuse la dosar se numără şi expertize psihologice ale două dintre persoanele vătămate.
„De asemenea, şi «rapoartele de expertiză extrajudiciare» efectuate cu privire la persoanele vătămate .... şi ...... sunt mijloace de probă, în sensul dispoziţiilor art. 97 alin. 1 lit. e C.pr.pen., respectiv înscrisuri, care emană de la un psiholog clinician specialist în expertiză psihologică aplicată în justiţie”, se arată în încheierea de şedinţă a Curţii de apel Bucureşti. Documentul precizează că apărătorii celor doi fraţi acuzaţi de trafic de persoane şi constituire de grup infracţional organizat au criticat probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, pe de o parte, sub aspectul legalităţii mijloacelor de probă, iar pe de altă parte, sub aspectul fiabilităţii mijloacelor de probă ce au stat la baza acuzaţiei penale. Critica privind fiabilitatea probelor face referire la declaraţiile date de patru dintre femeile care au în dosar calitatea de persoană vătămată.
Pe de altă parte, instanţa de judecată constată că „o parte din victime se află încă sub autoritatea şi controlul inculpaţilor”. „În acord cu judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa de fond, completul colegial de drepturi şi libertăţi apreciază că la acest moment incipient al cercetărilor nu se impune prezenţa inculpaţilor în stare de libertate, o asemenea soluţie putînd chiar avea efecte adverse asupra activităţii de urmărire penală, urmând a fi audiate persoane care ar putea avea cunoştinţă de activităţile infracţionale, cu atât mai mult cu cât o parte din victime se află încă sub autoritatea şi controlul inculpaţilor şi în relaţii strânse cu inculpatele”, mai notează Curtea de Apel Bucureşti.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰