Video General în rezervă: România nu are soluţii împotriva dronelor. Avioanele F-16 nu sunt utile împotriva lor

Prezentator: În primul rând, ce s-a întâmplat de fapt în această noapte? Ca să încercăm să lămurim, din informațiile pe care le dețineți și din expertiza pe care o aveți după atâția ani de activitate.

Cristian Barbu, general în rezervă: A fost un atac rusesc fără precedent, foarte intens, în zona porturilor de la Dunăre. Și, după părerea mea, una dintre aeronavele fără pilot, aceste drone sinucigașe, a pătruns pe teritoriul nostru, surprinzându-ne cumva. Nu este prima dată când se întâmplă acest lucru, știm foarte bine, dar de data aceasta ne-a surprins prin faptul că a avut o traiectorie cu totul nouă: a ajuns în zona centrală a orașului Galați și, mai mult decât atât, era încărcată cu explozibil. Spun că ne-a surprins pentru că, în acești trei ani și jumătate de când ne confruntăm și noi cu dronele rusești, încă nu am găsit o soluție nici legislativă, nici operativă, din punct de vedere militar, astfel încât să nu mai permitem acestor drone să intre pe teritoriul României.

Prezentator: Spuneți legislativă. Ne referim la proprietatea privată a civililor, care, am înțeles, mulți refuză să le fie amplasate sisteme antidronă pe clădiri? Despre asta vorbim? Ce alte impedimente ar mai fi?

Cristian Barbu, general în rezervă: Da, acesta este un aspect. Din punct de vedere legislativ, aceste teritorii pe care trebuie să le folosim pentru amplasamente directe sau preamplasamente pentru sisteme operaționale sunt greu de utilizat. De ce spun preamplasamente? Pentru că putem prepoziționa unele dispozitive, fie de observare, fie de intervenție cinetică. Există și sisteme mobile pe care le-am putea folosi în astfel de situații, dar care trebuie totuși să intre pe proprietatea unui proprietar, fie el stat sau privat. Iar această chestiune încă nu este prevăzută clar de lege. Un alt aspect ține de relațiile internaționale și aici s-a precizat foarte bine: este imposibil să ai o operațiune cinetică peste granița României, mai ales cu un stat cu care nu ai o convenție bilaterală sau o înțelegere administrativă.

Prezentator: În ce măsură acest incident schimbă nivelul de risc pentru România?

Cristian Barbu, general în rezervă: Suntem într-un risc major de trei ani și jumătate și noi, cei din domeniu, am spus că acest război este un război al dronelor. Din păcate, numai noi am vorbit, pentru că din punct de vedere politic nu s-a luat nicio decizie majoră. Militarii au cerut sisteme antidronă, sisteme operaționale și o legislație care, ați văzut, a trecut foarte greu prin Parlament. Am cerut și un echilibru între ceea ce avem și ceea ce putem produce în România. Din păcate, lucrurile nu au funcționat astfel și atunci putem fi surprinși în orice zi, la orice oră, pentru că operațional nu avem foarte multe mijloace de intervenție. Sigur, avem și o dispunere geografică specifică, distanță mică față de graniță și față de țintele rusești de la Dunăre, dar acest lucru nu ne scuză sub nicio formă.

Prezentator: Aș vrea să comasez două întrebări. În ce proporție ne ajută achiziția de tehnică militară prin programul SAFE și ce vom cumpăra mai exact? Și, în același timp, de ce nu am cerut până acum aliaților sisteme antidronă de interceptare și supraveghere?

Cristian Barbu, general în rezervă: Programul SAFE este unul foarte bun pentru noi. Așteptam o finanțare care să ne permită să avem ceea ce ne trebuie din punct de vedere al dotării. Sigur că nu vom reuși să avem chiar tot, dar vom putea achiziționa elemente absolut necesare. Dorim și să producem, astfel încât dacă astăzi producem varianta V1, mâine să putem produce cu forțe naționale varianta V2, adică să ținem pasul cu modernizarea. Dar, dincolo de acest aspect, aveam nevoie chiar astăzi, dacă nu ieri sau alaltăieri, de sisteme de protecție antiaeriană împotriva dronelor. Avem scutul de la Deveselu, am cumpărat sisteme Patriot și avioane F-16 sau F-35, dar acestea nu sunt utile împotriva dronelor. Aici a existat o mare cerere pentru sisteme antidronă, fie cinetice, cu bază la sol, fie dinamice, adică drone-antidronă. Din păcate, toate aceste lucruri au trecut pe lângă decidentul politico-militar și iată unde am ajuns. Avioanele F-16 sunt absolut ineficiente pentru situația geostrategică pe care o are România. Poate de acum înainte vom reuși să implementăm ceva sau să aducem de urgență alte sisteme pe care le considerăm utile. Și închei prin a spune că și în România se pot produce astfel de sisteme și nu de azi sau de ieri, ci de ceva timp, numai că nu am fost atenți la această ofertă națională.

Prezentator: Este acest incident o lecție pentru țara noastră? Credeți că dacă situația se repetă vom fi mai pregătiți?

Nu știu când vom putea spune că riscul este zero. Niciodată riscul nu este complet eliminat. De aceea și populația trebuie să înțeleagă că avertismentele sunt reale.

Cristian Barbu, general în rezervă: Dacă astăzi vom reuși să securizăm două-trei culoare obișnuite de atac ale dronelor rusești, mâine acestea ar putea veni pe alte trasee. Iar acest lucru nu permite, cel puțin teoretic, să asiguri pe o frontieră atât de lungă întreaga supraveghere și neutralizare. Așadar, lucrăm pentru îmbunătățirea acestor elemente, dar eliminarea completă a riscului nu cred că va fi posibilă.

Prezentator: Domnule general, o ultimă întrebare: suntem totuși graniță NATO. În ce măsură suntem pregătiți din propriile puteri și care ar trebui să fie aportul aliaților?

Cristian Barbu, general în rezervă: Aportul aliaților trebuie să vină exact acolo unde este cea mai mare nevoie în acest moment: apărarea antiaeriană împotriva dronelor. Din punctul de vedere al structurilor terestre suntem destul de bine. Din punctul de vedere al apărării antiaeriene clasice suntem relativ bine, dar trebuie să mai subliniem ceva: apărarea pe Marea Neagră, din punctul de vedere al Armatei Române, este extrem de deficitară. Aici ar trebui să fim sprijiniți cel mai mult.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰

Înapoi la Homepage