Iubirile de dincolo de zbor
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Adrian Iovan a fost un om vesel. A avut o viaţă tumultoasă, de roman. A fost căsătorit de două ori şi a avut doi copii.
N-a avut multe iubiri. Pe capitole s-au rezumat simplu-zborul, copiii, femeile frumoase şi maşinile. În amănunt, le ştia doar el.
Aici, la manşa avionul era în largul lui. Îi plăcea să vadă prin geamul aeronavei culoarea cerului. Şi dacă cineva l-ar fi întrebat cum vrea să moară, sigur ar fi spus la manşă.
Aşa s-a întâmplat. A aterizat forţat, dar perfect. A fost daca vreţi o premieră în aviaţie. Avion prăbuşit, pasageri salvaţi. Nu s-a gândit la el, ci la ei.
Şi, ca să fie sigur, că Dumnezeu nu-l va repartiza greşit, a murit cu mâinile strânse pe manşă, de parcă ar spune: "Doamne, sunt eu, Iovan, pilotul!".
Azi, a primit ultimele aplauze. Înseamnă că Iovan a ajuns la ceruri.
