Mărturisirea dureroasă a unei mame din Ialomiţa, diagnosticată cu COVID-19, care a vrut să-şi ia viaţa: "Am trăit cu frică de COVID. Că eu sau familia s-ar putea infecta şi ne-am sfârşi"
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
O mamă a doi copii din Ialomiţa a încercat să îşi ia viaţa, după ce a fost diagnosticată cu Covid. Din fericire, femeia a fost găsită la timp de o vecină, care a sunat imediat după ajutor.
Acum, femeia a mărturisit că după ce a primit ajutor specializat priveşte cu alţi ochi acel episod, ca şi cum nu ar fi fost ea protagonista. Totul a pornit de la teama nebună de boală, care ar putea să îi infecteze familia şi să ducă la sfârşitul său.
Absolventă a Academiei de Studii Economice, Ioana, în vârstă de 38 de ani, a povestit prin ce calvar a trecut de când a început pandemia. „De un an şi jumătate am trăit cu frică de COVID. Că eu sau familia s-ar putea infecta şi ne-am sfârşi. Dacă la început temerile au fost de mică intentitate, ulterior acestea s-au amplificat. Am ajuns să nu mai pot închide un ochi şi să-mi fie frică de fiecare persoană pe care o întâlneam. Apogeul stărilor de groază au fost atinse astă-vară când soţul meu a fost confirmat pozitiv cu COVID. Am reuşit să trecem cu bine peste perioada de izolare, nici eu, şi nici copiii nu ne-am infectat. Menţionez că noi, ca şi adulţi ne-am vaccinat anti-COVID, însă spaimele mele creşteau pe zi ce trece. Nu aveam decât un singur gând: că voi muri infectată cu COVID-19. De atunci am început să mă simt psihic tot mai rău”, povesteşte femeia, potrivit Adevărul.
A încercat să îşi ia viaţa, după ce a fost diagnosticată cu COVID
„M-am gândit iniţial, ca să nu expun copiii unui şoc, să mă sinucid în baia de la serviciu. Nu am avut curajul, aşa că mi-a venit ideea să mă omor în apropierea casei. La început eram foarte convinsă că e bine să fac acest lucru, şi pe măsură ce zilelele treceau, doar acest gând mă stăpânea. Dezastrul a venit într-o zi de sâmbătă, după ce mi-am făcut un test COVID acasă şi a ieşit pozitiv. Aveam oarece stări de rău, o tuse uşoară, nişte frisoane şi îmi pierdusem gustul. Am scris două bilete de adio, am luat un cuţit şi am plecat de acasă. Copiii dormeau dormeau. Le-am scris să deschidă televizorul când se trezesc şi să stea cuminţi în casă. Soţul era plecat”, mai spune Ioana.
La aproximativ 50 de metri de scara blocului, pe o alee care ducea într-un bulevard circulat, Ioana şi-a tăiat venele şi s-a rănit la gât. Spune că a simţit cum o căldură îi inundă corpul şi o moloşeala a cuprins-o aproape instantaneu. „Simţeam sângele care şiroia din mâini. Mi s-a făcut brusc somn, era o moleşeala amestecată cu puţină durere şi multă linişte. Am crezut că mă sting, când, ca prin vis, am auzit o voce care mă striga: Ioana, fata mea, ce-ai făcut? Era vecina de la etajul III care mergea la cumpărături”.
