Modernizarea Aeroportului Kogălniceanu, câştigată cu documente false de o firmă turcă. Reacţia Ministerului

Potrivit unei investigaţii Snoop.ro, o firmă din Turcia este cercetată pentru falsificarea unor documente care i-au permis să câştige contractul de modernizare a Aeroportului Kogălniceanu. Finanţarea a fost semnată de ministrul Transporturilor de la acea dată, Sorin Grindeanu, iar execuţia, de reprezentanţii aeroportului şi de o asociere de firme din România şi Turcia. Cazul a ajuns la Parchetul European, condus de Laura Codruţa Kovesi. 

Acuzații de fraudă la modernizarea aeroportului Mihail Kogălniceanu din Constanța

Contractul, semnat în mai 2023, a fost câștigat de un consorțiu format din firme românești și firma turcă Acer Proje Inșaat, aceasta fiind adusă în asociere pentru a garanta "experiența". Ulterior, s-a descoperit că proiectele declarate de firma turcă ca realizate, aeroporturi și un stadion în Turcia, sunt neconforme sau inexistente. Comisia de evaluare nu a verificat autenticitatea documentelor, acceptând probe neverificate.

Ministerul Proiectelor Europene avertizează că România riscă să piardă finanțarea europeană dacă fraudele sunt confirmate. Ancheta penală vizează infracțiuni de fals intelectual, uz de fals, înșelăciune și fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Valoarea inițială a proiectului a fost de peste 202 milioane de lei fără TVA (46 milioane de euro), iar peste 160 de milioane de lei (32 milioane de euro) urmau să provină din fonduri europene prin "Programul Operațional Infrastructură Mare" (POIM), relatează sursa citată.

Reacţia conducerii Aeroportului Mihail Kogălniceanu

În replică, conducerea Aeroportului Internațional Mihail Kogălniceanu Constanța a precizat că a depus plângere penală la DNA după ce Curtea de Conturi a identificat suspiciuni de fals în documentele depuse de o firmă turcă la licitația pentru modernizarea aeroportului. Dosarul a fost ulterior declinat către Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța. 

"Prin Raportul de audit de conformitate 24.02.2025, Curtea de Conturi a ridicat o suspiciune de fals în ceea ce priveşte documentele prezentate de către o firmă turcă, care a susţinut având un consorţiu, fie la licitaţia având ca obiect "Dezvoltare terminal, turn de control şi parcare la Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu Constanţa", motiv pentru care SN AIMKC SA a formulat o plângere penală către DNA Bucureşti. Cauza a fost declinată către DNA Constanţa şi ulterior a fost înregistrată subsoluţionare plângerii penale către Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa. Având în vedere art. 285 alin. 1 din Legea 544/2001 coroborat cu art. 285 alin. 2 din Codul de Procedură Penală, nu putem oferi informaţii suplimentare până la detaliile făurii", a transmis într-un comunicat conducerea Aeroportului Internaţional "Mihail Kogălniceanu" Constanţa.

Ministerul Transporturilor dă vina pe conducerea Aeroportului

Şi Ministerul Transporturilor a reacţionat la anchetă spunând că a avut un rol exclusiv în semnarea contractului de finanţare, iar responsabilitatea, în ceea ce priveşte relaţia contractuală cu executantul lucrărilor, revine în întregime Aeroportului.

"Având în vedere informaţiile vehiculate în spaţiul public, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) face următoarele precizări: MTI a avut un rol exclusiv în semnarea contractului de finanţare, contract care a fost semnat de către directorul general Felix Ardelean (conducătorul structurii care gestionează fondurile europene) şi ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, în calitate de reprezentanţi ai ministerului. Nu a existat în niciun moment o legătură directă între contractul de finanţare semnat de către MTI şi contractul de execuţie semnat de reprezentanţii Aeroportului Internaţional Mihail Kogălniceanu. MTI a asigurat doar finanţarea. Derularea procedurii de achiziţie publică şi semnarea contractului de lucrări au intrat exclusiv în atribuţiile autorităţii contractante, respectiv Aeroportul. Responsabilitatea în ceea ce priveşte relaţia contractuală cu executantul lucrărilor revine în întregime Aeroportului, în calitate de autoritate contractantă. Orice discuţie privind derularea contractului de execuţie priveşte această autoritate şi asocierea de firme contractante", se arată într-un comunicat al ministerului. 

De asemenea, instituţia precizează că aeroportul are obligaţia legală de a verifica dacă documentele prezentate în cadrul procedurii sunt complete şi conforme. "Nu intră în atribuţiile experţilor în achiziţii de la nivelul Aeroportului să efectueze cercetări de fond privind veridicitatea absolută a conţinutului documentelor, dacă acestea au aparenţă de legalitate. Sesizarea referitoare la posibile nereguli a fost transmisă chiar de către reprezentanţii Aeroportului, cei care au semnat contractul de execuţie, ceea ce demonstrează reacţia responsabilă a autorităţii contractante în faţa unor posibile suspiciuni. În baza procedurilor legale în curs, inclusiv a unor acţiuni în instanţă, dacă se constată prejudicii aduse autorităţii contractante, există mecanisme legale de recuperare a acestora", se mai menţionează în comunicat.

Ministerul reaminteşte că firmele participante la procedurile de achiziţie publică au obligaţia legală de a depune declaraţii pe proprie răspundere privind veridicitatea documentelor şi conformitatea acestora cu legislaţia în vigoare. În caz de nerespectare a prevederilor legale, răspunderea aparţine în totalitate operatorilor economici, care pot fi traşi la răspundere civilă sau penală, în funcţie de gravitatea faptelor constatate.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰