Video Monumentul de patrimoniu al României care a devenit loc de de adăpost pentru oamenii străzii și drogați: "Nu a mai rămas nimic. E o groapă de gunoi"

Moara lui Assan a rămas fără noroc. Construită în 1853, pe vremea când în Bucureşti nu există nicio fabrică de cărămidă, aici au funcţionat Fabrica de pâine "Grâul" şi Fabrica de ulei "13 Decembrie". După Revoluţie, moara a fost vândută bucată cu bucată. Ce nu s-a vândut, s-a furat. Au dispărut inclusiv utilajele fabricii, aduse de la Viena în 1990.

Primăria Sectorului 2 a depus plângeri la poliţie pe numele proprietarilor, plecaţi de mult în străinătate

Andreea Milea, reporter Observator: Moara lui Assan a trecut prin două mari distrugeri. Prima în 2008 atunci când un corp de clădire aproape că a ars în totalitate şi cea de-a doua în 2012 atunci când tavanul clădirii principale s-a prăbuşit.

"Ştiti cum stă portiunea aia de clădire? În două ziduri. Acolo s-au urcat țiganii sș au scos toate fierătaniile de la cadrele de la geamuri. A venit proprietarul şi nu i-a dat voie să dărâme normal, că e monument şi atunci el a chemat ţiganii din zonă, eu l-am văzut aici, i-a adunat şi le-a spus spargeţi si luaţi tot ce puteţi de aici."

"Din clădirea asta aproape că nu a mai rămas nimic. A devenit o mică groapă de gunoi. Ferestre nu mai sunt, acoperişul nu mai este. Au crescut copaci înalţi."

Emil Ivănescu, preşedinte Ordinul Arhitecţilor Bucureşti: Este păcat că ne batem joc, efectiv. Este un monument al tehnologiei româneşti de acum 200 de ani. 

Moara a devenit casă pentru oamenii străzii

Andreea Milea, reporter Observator: Aici stau oamenii străzii şi se vede că au dat şi foc, din loc în loc se vede cum a ars şi aici, şi aici, şi aici pentru că se încălzesc, aşa se încălzesc ei aici. Zona de aici este recunoscută pentru oamenii care se droghează şi se adăpostesc aici şi am găsit o seringă cu ac. Am numărat până acum 6 seringi doar aici în 7 metri pătraţi.

Şi Primăria Sectorului 2 a depus plângeri la poliţie pe numele proprietarilor, plecaţi de mult în străinătate. Ba chiar i-au supraimpozitat cu 500% pentru că nu întreţin clădirile şi curtea. Fără succes. Astăzi, mai mulţi bărbaţi strângeau mizeria din curte.

Bărbat: Facem curăţenie, nu vedeţi ce e aici? Avem de la primărie acte în regulă. Facem curăţenie dar să ne dea nouă lemnul.

Emil Ivănescu, preşedinte Ordinul Arhitecţilor Bucureşti: Pentru a avea o dezvoltare omogenă şi reală trebuie un proiect, o reglementare de ansamblu. Nu este admisibil ca aceşti proprietari să îşi bată joc in asa hal de un trecut istoric. Mai mult ca sigur raţiunile financiare sunt cele care duc la această nepăsare.

Specialiştii spun că doar terenul din zonă valorează aproximativ 10 milioane de euro.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰