O femeie de 62 de ani din Iaşi a rămas fără 18.000 de lei în urma unei fraude online. Cum a fost păcălită

Potrivit unui comunicat de presă, femeia a declarat poliţiştilor că a accesat un site care promitea câştiguri rapide şi consistente prin investirea unor bani (cumpărare de acţiuni la o societate comercială listată pe bursa de valori), comunicându-şi datele personale şi numărul de telefon.

Cum a rămas femeia fără 18.000 de lei

La scurt timp a fost contactată pe o reţea de socializare de o persoană necunoscută care i-a transmis două link-uri în vederea instalării unor aplicaţii, victima dând curs acestei solicitări. Ulterior, a pierdut controlul telefonului, persoane necunoscute accesându-i aplicaţia bancară pe care o folosea şi efectuând un transfer în valoare de 18.000 de lei, accesând şi un card bancar şi transferând suma de 1.245 de lei.

"În cauză, poliţiştii au întocmit un dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de 'înşelăciune', 'efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos' şi 'accesul ilegal la un sistem informatic'", se menţionează în comunicatul de presă, potrivit Agerpres.

Autorităţile avertizează cu privire la noile metode de înşelăciune online

Totodată, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Iaşi aduce în atenţie apariţia unor modalităţi de comitere a fraudelor online, care implică asumarea identităţii reprezentanţilor unor companii, firme de curierat sau bănci de renume, cu scopul de a determina oamenii să investească în produse sau fonduri de investiţii false.

"Prin această metodă, bănuiţii folosesc elementele de brand ale unor companii, firme de curierat sau bănci din România, pentru a-i atrage pe oameni să investească în produse sau fonduri de investiţii false, prin intermediul unor reclame pe reţelele de socializare. Totodată, sunt situaţii în care este folosită notorietatea unor persoane (în special oameni de afaceri cunoscuţi) pentru a face mai credibilă falsa ofertă. Modul de operare al acestei fraude poate varia, dar, de obicei, începe cu contactarea telefonică a cetăţenilor, transmiterea de mesaje pe reţelele de socializare sau postarea de anunţuri online şi promovarea unei investiţii care este legată de compania, firma sau banca pe care aceştia pretind că o reprezintă, pentru a-i face pe oameni să creadă că investiţia este sigură şi profitabilă", menţionează sursa citată. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰