Video Obiectele care îți pot sufoca copilul. Un asistent medical explică ce trebuie să faci în primele secunde

Teodora Tompea, prezentator: Cât de periculoase sunt obiectele din casă?

Alexandra Cătălina, asistent medical: Obiectele din casă pot să devină cauza unui accident în general. Iar cu cât sunt mai mici, mai atrăgătoare, mai strălucitoare, mai colorate, cu atât pot să fie de interes pentru copilul mic, care sigur nu știe să se protejeze și el doar este curios. 

Teodora Tompea, prezentator: Cum ar fi? Dați-ne câteva exemple pe care le-ați și văzut. 

Alexandra Cătălina, asistent medical: De la piesele mici detașabile, de la orice fel de jucărie, la inelul de logodnă al mamei, la cercei, la stafide, alune, popcorn. Tot ce este mic și colorat. 

Teodora Tompea, prezentator: Bănuţii pe care îi găsesc în casă?

Alexandra Cătălina, asistent medical: Bănuți, monede, da, apropo de material. Monedele sunt o cauză de obstrucție de cale aeriană în multe situații. 

Teodora Tompea, prezentator: Care este vârsta la care sunt cei mai expuși acestor riscuri? Sau nu este neapărat o vârstă de la care începe riscul maxim? 

Alexandra Cătălina, asistent medical: Copilul mic, de la sugar la copilul mic are... Trei probleme de bază. Unu, că este mic și nu știe să-și protejeze calea aeriană și nu știe să ceară ajutor. Doi, că structurile căii aeriene sunt foarte mici și deci foarte ușor de blocat cu obiecte pe care noi le considerăm benigne în altfel de situații. Devin și foarte ușori instabili, se decompensează foarte repede dacă blocajul căilor aeriene, obstrucția este severă. Și trei: sunt foarte curioși.

Teodora Tompea, prezentator: Ce se poate face sau ce poate face un părinte, un adult, când observă că un copil a înghițit un astfel de obiect? Care sunt pașii pe care trebuie să-i parcurgă? Haideți să ne gândim și la cei care poate nu au cursurile de prim-ajutor făcute.

Alexandra Cătălina, asistent medical: Eu o să încep așa și o să spun că ar fi ideal și minunat ca fiecare părinte, chiar dacă nu are posibilitatea să acceseze un curs de prim-ajutor destinat sugarilor și copiilor mici, cel puțin să caute pe internet. Sunt o grămadă de imagini, de filmulețe, în care pașii aceștia sunt descriși și o să descoperiți că sunt foarte simpli. Manevrele nu sunt complicate, trebuie doar repetate suficient de mult ca atunci când ești în situație de criză să intri pe pilot automat și să faci ce trebuie fără să te întrebi. Ce trebuie să facă părinții în afară de a învăța, repet, aceste manevre care sunt simpluțe? Sunt acele bătăi pe spate care să propulseze către exterior obiectele care au blocat calea aeriană și compresiile toracice la sugar. Sau abdominale, așa cum am văzut în filme - manevra Heimlich - când făceau în restaurante și zbura chifteaua în partea cealaltă. La fel se întâmplă și pentru vârsta de peste un an, aceleași compresii abdominale. E foarte important ca părintele să fie conștient de aceste riscuri. Și de ce spun că trebuie să fie conștient? Pentru că atunci când știi că se poate întâmpla, e mult mai ușor să te autosesizezi. Și atunci când copilul tău mic, care este într-o stare bună de sănătate, dintr-o dată începe să respire prost, începe să tușească în mod insistent, eventual i se modifică și colorația, se cianozează foarte repede, sau are o stare de agitație, o dificultate evidentă de respirație, cu șuierături, atunci e clar că cel mai probabil este un blocaj de cale aeriană. 

Teodora Tompea, prezentator: Dacă s-a întâmplat, intervii tu sau suni la 112? Încerci să le faci în paralel? 

Alexandra Cătălina, asistent medical: Ideal se întâmplă simultan, pentru că e foarte important și să chemi ajutor, fiindcă s-ar putea ca tu să nu reușești să deblochezi calea aeriană. Şi atunci, o cale aeriană care nu mai este permeabilă duce la stop respirator și stop cardiorespirator. Și atunci e foarte important ca ajutorul să-ți vină deja, să fie pe drum către tine. Deci da, chemăm ajutor și ideal încercăm să deblocăm calea aeriană, cum spuneam, în primul rând cu acele lovituri pe spate, cu podul palmei între omoplați, pe mijlocul coloanei, pe coloana vertebrală, cu ideea, cu încercarea de a propulsa către înainte, ca direcție, ca traiectorie în care lovești. Cam astea sunt manevrele. Şi foarte important! Pentru că discutăm de ceea ce facem, trebuie să punctăm și ce nu facem. În niciun caz, sugarul nu este scuturat de picioare ca să cadă din gură ce a înghițit accidental. Și nu bruscat. Nu bruscat, nu zgâlțâit și nu scuturat de picioare.

Teodora Tompea, prezentator: Dar toate aceste lucruri probabil trebuie puse la punct înainte să se întâmple ceva. Adică nu încerci să gestionezi uitându-te la un clip video și făcând acea manevră atunci. 

Alexandra Cătălina, asistent medical: De asta avem discuţia asta acum. Cine se uită la noi, după jurnal, se uită pe internet să găsească filmulețe cu "cum facem deblocarea căii aeriene la copil?".

Teodora Tompea, prezentator: Deci, dincolo de partea de atenție și de prevenție, probabil să încercăm să ne educăm și în zona de prim ajutor, pentru că sunt aceste discuții de mult pentru adulți. Iată, adulții pot oferi ajutor copilor. 

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰