Video Premieră în România: cum arată "tunelurile pentru urși" de pe Autostrada 1
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
O premieră pentru infrastructura din România se construiește sub dealurile din vestul țării. Echipa Observator a intrat în tunelurile care vor lega cei nouă kilometri lipsă din Autostrada 1 și a văzut cum arată una dintre cele mai complexe lucrări de infrastructură din ţară. După aproape doi ani de șantier, celebrele "tuneluri pentru urși" prind contur şi ne apropie de momentul mult aşteptat: să mergem doar pe autostradă de la Sibiu până la graniță.
Sub dealurile de la graniţa dintre judeţele Timiș și Hunedoara, 1.000 de oameni lucrează de aproape doi ani la cel mai așteptat segment din Autostrada 1, Lugoj - Deva. Cea mai mare provocare sunt celebrele "tunelurile pentru urși", impuse prin acordul de mediu ca să lase muntele intact la suprafaţă şi să permită animalelor să meargă prin păduri.
Unul dintre cele două tuneluri este deja aproape gata, cu lucrările trecute de 90%, în timp ce la celălalt excavarea continuă. În paralel, afară, constructorii lucrează la drum, poduri și pasaje, toate piesele care trebuie să lege, în final, acești 9 km lipsă din A1.
Cum arată tunelurile pentru urşi
Galeria de opt metri înălţime şi 14 lăţime intră în etapa finală. Are două benzi plus una de urgență pe fiecare sens.
În aceste galerii se pregătesc acum toate sistemele de siguranță. Vorbim despre un mecanism de protecție care poate interveni chiar deasupra mașinilor: hidranții vor declanșa o adevărată perdea de apă, care să limiteze efectele unui incendiu și să ofere timp pentru evacuare. În aceste tuburi roșii vor fi montate cablurile care îi vor ține pe șoferi în siguranță.
În caz de incendiu, senzorii pornesc ventilația ca să scoată fumul din tunel şi indică zona în care trebuie activată perdeaua de apă. Hidranții sunt montați la fiecare 100 de metri, iar semnalizarea îi ghidează pe șoferi spre zonele sigure.
Două tuneluri, fiecare de aproape doi kilometri, dar și cinci galerii care le leagă între ele. Patru sunt pietonale, iar una este rutieră, astfel încât, în caz de nevoie, traficul să poată fi transferat dintr-un tunel în celălalt. Este o soluție realizată aici în premieră în România.
Compania de Drumuri susține că, pe hârtie, lucrările sunt în grafic. "Primul tunel, cel scurt, a fost străpuns încă de anul trecut. Galeriile pentru tunelul al doilea, cel mai lung, de 1 km 800, respectiv 1 km 900, vor fi străpunse unul la sfârşitul acestei luni, în august, şi cel de-al doilea, în toamnă", a declarat Alina Sabou – DRDP Timișoara.
Nimeni nu își mai permite întârzieri. Așa că, în paralel cu lucrările din tuneluri, constructorii caută soluții pentru a grăbi ritmul. Una dintre ele este chiar la suprafață.
Pentru podurile și pasajele lotului de autostradă vor fi necesare exact 442 de grinzi prefabricate, de câte 40 de metri fiecare, iar fabrica va putea produce aproximativ 6 grinzi pe zi. Practic, autostrada începe să își facă singură componentele, chiar aici, pe șantier.
Un șantier care mai durează, în ciuda ritmului alert de lucru. Șeful Companiei Naționale de Drumuri recunoaște că termenul pentru momentul în care vom putea circula fără întrerupere pe A1, de la Sibiu până la ieșirea din țară, a fost devansat.
Și, după ani în care am vorbit despre "tunelurile pentru urși", urșii mai au puțin de așteptat. Am vazut, prind contur, dar anul acesta nu vor fi gata de tot. Așa că, pentru cei care așteaptă să vadă A1 completă între Margina și Holdea, întâlnirea cu autostrada se amână până în 2027.
