Video România, îngenuncheată de secetă: avertisment sumbru pe Dunăre. Riscul cel mai ridicat la scufundarea barjelor
Provocarea pe Dunăre continuă pentru autorităţi. La Centrala de la Cernavodă se numără câte zile mai rezistă ultimul reactor. Nivelul apei a crescut peste noapte cu doi centimetri după dinamitarea stâncii Pârjoaia, însă prognoza anunţă ce e mai rău. Seceta nu ne iartă. Vin zile de foc şi un debit tot mai mic al fluviului. În multe localităţi, apa a devenit deja un lux, iar primăriile au început raţionalizarea.
Scenariu sumbru pe Dunăre. Hidrologii avertizează că în mai puţin de o săptămână, debitul la intrarea în ţară poate coborî sub minimul istoric, la 1.350 de metri cubi pe secundă, de trei ori sub media obişnuită a lunii august.
După detonarea stâncii Pârjoaia, zona s-a transformat în centru de comandă. Două utilaje de mare tonaj sparg mecanizat roca, astfel încât să poată fi creat material astfel încât două barje să fie încărcate cu 500 de tone piatră fiecare. Alte două vin deja pline de la Galaţi.
Prin blocarea parţială a braţului Bala, autorităţile speră să împingă mai multă apă pe Dunărea Veche şi să crească nivelul de aspiraţie la Reactorul 2. Mâine dimineaţă, în jurul orei 10, începe operaţiunea-cheie: scufundarea simultană a celor patru barje, prin umplere cu apă.
"Este foarte dificilă (n.r. operaţiunea) şi totul depinde de comandanţii de pe aceste remorchere. Curenţii sunt foarte puternici. Stabilitatea şi poziţionarea, aşa cum vrem, la centimetru, se face foarte anevoios. După ce aceste barje vor fi poziţionate se va vedea efectul. Imediat", a declarat Ianis Ştefan, administratorul companiei de utiliaje.
"Se încearcă scufundarea lor, pe cât se poate, simultan. Tendinţa Dunării este în continuare în scădere, nu e o prognoză îmbucurătoare. Noi mizăm acum pe câştiguri pe termen scurt", a declarat Sorin Rîndaşu, director adjunct Apele Române.
Patru barje scufundate în Dunăre pentru a salva Cernavodă
Unitatea 1 este deja oprită de o săptămână, iar Unitatea 2 funcţionează la limită din cauza secetei.
"Unitatea 2 este stabilă. Avem debitul crescut puţin datorită lucrărilor de ieri. Situaţia este sub control. Ne aşteptăm să funcţionăm în continuare cel puţin 5, 6, 7 zile. 7 zile prognozăm noi, dar totul e bazat pe prognoza şi nivelul apelor Dunării", a declarat Romeo Urjan, Director CNE Cernavoda.
Operaţiunea de urgenţă pe Dunăre, pentru creşterea debitului către Centrala de la Cernavodă implică şi acţiunea a două drage, care au rolul de a adâncii albia fluviului.
"Nivelul apei la Cernavodă nu a mai scăzut. Este un semnal bun, dar situația rămâne dificilă și continuăm toate măsurile pentru a menține grupul în funcțiune cât mai mult", a declarat Ilie Bolojan.
De la Bucureşti, Ilie Bolojan vorbeşte despre o situaţie dificilă. Intervenţia de pe Dunăre e o combinaţie de forţă brută şi precizie de chirurg pentru a menţine în funcţiune a centralei. Riscul cel mai ridicat la scufundarea barjelor este creşterea turbidităţii apei, un scenariu critic pentru centrală.
"Pe braţul Bala, în momentul de faţă, circulă 86% din apa de pe Dunărea Veche. Acum 30 de ani, 40 de ani, repartiţia era de 30 cu 70. Braţul Bala atrage din ce în ce mai multă apă şi dacă nu se face ceva în anii următori va fi din ce în ce mai complicat", a declarat Sorin Rîndaşu, director adjunct Apele Române.
Măsuri pentru devierea cursului de apă s-au încercat şi în trecut, dar degeaba.
Pe braţul Bala, la 200 de metri de gura de intrare, sunt făcute două praguri din piatră, la o adâncime de 20 de metri. Pescarii spun în schimb că eficient ar fi fost ca ele să fie în amonte.
"Să facă digul vechi, aici. Digul vechi, aici, să-l facă. Uite, unde e geamandura aia verde de la ei, în stânga. Venea cu (n.r. digul) el, zvârlea apa în partea aia şi gata, scăpa. Nu. Nu are niciun efect. Puţine", spune un barcangiu.
În ţară situaţia este şi mai tulbure. Tot mai multe localităţi raţionalizează apa. La Mihail Kogălniceanu, robinetele se închid noaptea, între 22:00 şi 06:00.
"În Kogălniceanu, ocupaţia de bază este agricultura. Când pleci şi când vii, nu ai un program fix. Când ajungi după o zi de recoltare, de stat pe câmp, de stat la fermă, vă daţi seama că este o problemă oprirea apei potabile", spune o femeie.
Măsura ar putea rămâne în vigoare până la jumătatea lui septembrie, dacă seceta continuă şi consumul rămâne ridicat. Arşiţa afectează şi iluminatul public. Iașiul a închis aproape toată reţeaua de electricitate publică din oraș în noaptea de luni spre marţi. Iar mai mulţi edili din ţară i-au urmat exemplul. Printre ei, Constanţa şi Oradea.
Reporter senior la Observator Antena 1. 15 ani de experienţă în jurnalism, în toate domeniile ➜
