The Guardian: Rusia intervine pentru a opri extrădarea lui Horaţiu Potra din Dubai

Informaţia a fost dezvăluită de publicaţia The Guardian într-un material amplu.

Horaţiu Potra a fost trimis în judecată pe 16 septembrie, în dosarul lui Călin Georgescu, pentru tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive, efectuarea fără drept a oricăror operaţiuni cu articole pirotehnice şi instigare publică - alături de alţi 20 de mercenari din gruparea sa.

Procurorul general al României, Alex Florenţa, a afirmat pe 17 septembrie că Potra ar căuta să obţină azil politic în Rusia şi că a călătorit la Moscova în toamna lui 2023 şi în septembrie 2024.

Eforturile de a bloca extrădarea sa sunt conduse, conform Guardian, de Igor Spivak, șeful Societății Ruse pentru Orientul Mijlociu, un grup cu legături strânse cu Ministerul de Externe al Rusiei, și de Igor Kalinin, un reprezentant rus născut în Republica Moldova, care a fugit la Moscova și recrutează moldoveni pentru a lupta în Ucraina alături de forțele ruse.

"În prezent, încercăm să oprim extrădarea lui Potra", a declarat Spivak într-un interviu telefonic luni. "Avem multă experiență și mulți oameni lucrează la eliberarea sa", a spus el, adăugând că a angajat un "grup de avocați de-ai noștri foarte reputați" din Emiratele Arabe Unite, care lucrau la eliberarea lui Potra și plănuiau să călătorească el însuși la Dubai.

La începutul lunii octombrie, Potra încercase să anuleze mandatul de arestare din România prin intermediul avocaților săi, dar un judecător a respins cererea.

Călin Georgescu și mercenarul Horațiu Potra, acuzați că pregăteau acțiuni violente la București

Potrivit rechizitoriului, procurorii au stabilit că, în contextul hotărârii CCR din 6 decembrie 2024 prin care au fost anulate alegerile prezidenţiale din România, în dimineaţa de 7 decembrie 2024, Călin Georgescu s-a întâlnit, la un complex de echitaţie din Ciolpani, judeţul Ilfov, "în condiţii de clandestinitate", cu mercenarul Horaţiu Potra. Anchetatorii arată, în rechizitoriu, că acesta acţiona în zone de conflict internaţional şi desfăşura acţiuni de recrutare şi instruire paramilitară şi l-a susţinut pe Georgescu şi în timpul campaniei electorale, dar şi anterior, în scopul pregătirii acesteia.

Procurorii au informat că la întâlnirea de la Ciolpani Georgescu şi Potra au discutat un plan conform căruia mercenarul şi persoane din anturajul său, cu pregătire militară, urmau să desfăşoare "acţiuni violente cu caracter subversiv", pentru a deturna manifestaţiile paşnice de la vremea respectivă. "Strategia urmărea, prin contagiune emoţională şi comportamentală dublată de manipularea emoţiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituţionale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat", precizează anchetatorii.

Aceştia menţionează că prin acţiunile sale, între care contactarea liderului unei organizaţii radical-naţionaliste şi transmiterea unui îndemn "alarmist şi potenţial manipulator" susţinătorilor săi vizând continuarea votului, Georgescu a întreţinut şi întărit "rezoluţia infracţională" a lui Potra.  Procurorii mai arată că Horaţiu Potra a coagulat un grup paramilitar de 21 persoane, condus de către el, stabilind să se deplaseze cu şapte maşini spre Bucureşti, unde să declanşeze proteste faţă de autorităţile statului, proteste ce urmau să fie deturnate în "acţiuni violente apte să desăvârşească politica revizionistă" a lui Călin Georgescu, "în sensul împiedicării exercitării puterii legitime în stat şi al asigurării reconfigurării ordinii constituţionale, prin detaşarea de principiile sale fundamentale şi de regulile statului de drept", punând în pericol siguranţa naţională. 

În noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, poliţiştii au făcut filtre în zona localităţilor Baloteşti-Săftica, din judeţul Ilfov, şi Măneşti şi Corneşti, din judeţul Dâmboviţa, precum şi în Capitală, oprind şi controlând maşinile, în interiorul cărora s-au găsit cuţite tip briceag, pumnale, cuţite cu lama lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare şi cozi de topoare, pistoale şi materiale pirotehnice din categoria celor mai periculoase, cu potential de a produce explozii puternice care ar fi putut provoca pagube imense, răni grave şi deces. Concluzia procurorilor care i-au trimis în judecată pe cei 22 de inculpaţi este că urmarea imediată a acţiunilor acestora a constat în punerea în pericol a securităţii naţionale, prin crearea unei stări de pericol pentru ordinea constituţională, precum şi pentru valorile sociale care protejează exercitarea puterii de stat în condiţiile legii.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰