Preţul gazelor s-a mărit în prag de iarnă. Depozitele UE sunt sub media de umplere. Cum stă România
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Prețul gazelor naturale a ajuns la cel mai ridicat nivel din decembrie 2022, în Europa. Cotațiile futures la bursa TTF de la Amsterdam au urcat luni cu 5%, până în jurul valorii de 83-84 de euro megawatt-oră, adică peste 1000 de dolari pe mia de metri cubi.
Prețul gazelor naturale în Europa este de aproape 3 ori mai mare decât la începutul anului. A crescut de la 29 de euro la 1 ianuarie 2026 la 84 de euro în prezent, adică o creștere de aproximativ 190%.
Comparativ, gazul angro în Europa este în prezent de aproape 8-10 ori mai scump decât în SUA.
Vestea vine în timp ce Europa își reface cu greu stocurile de gaze pentru sezonul de iarnă. În prezent, nivelul rămâne sub media istorică, după ce războiul împotriva Iranului a afectat aprovizionarea cu gaze naturale lichefiate (GNL) din Golful Persic.
Gazele naturale, de 3 ori mai scumpe decât la începutul anului, în Europa
Deși Comisia Europeană a dat asigurări recent că nu există riscuri imediate pentru securitatea aprovizionării cu gaze la iarnă, un blocaj prelungit în livrările de GNL din Golf ar putea restrânge și mai mult oferta globală.
Caz în care, cumpărătorii din Europa ar fi nevoiți să concureze mai agresiv cu cei din Asia, ceea ce ar putea împinge prețurile și mai sus, în timp ce cererea începe să crească odată cu instalarea frigului.
După izbucnirea războiului din Ucraina au fost două episoade, în martie și august anul respectiv, în care prețul gazelor naturale a trecut peste pragul de 300 de euro pe megawatt-oră (MWh).
Acum îngrijorarea este că livrările de GNL din Golful Persic ar putea fi blocate permanent, deoarece nu există semnale referitoare la o redeschidere pe termen lung a Strâmtorii Ormuz. Analiștii nu se așteaptă la o inversare a tendinței pe piața gazelor.
"În Asia, se preconizează o iarnă mai rece din cauza fenomenului meteorologic El Nino, ceea ce ar putea însemna o cerere mai mare de GNL acolo", a explicat Norman Liebke, analist la Commerzbank.
În Europa, unde nivelurile de umplere a depozitelor de gaze sunt scăzute, cererea de GNL va rămâne, de asemenea, ridicată, ceea ce ar putea duce la prețuri mai mari.
Depozitele UE sunt umplute în proporție de 68%
Cele mai recente date disponibile, publicate pe platforma Gas Infrastructure Europe, arată că, pe 14 septembrie 2026, depozitele de gaze ale UE sunt umplute în jur de 67,8%.
Adică aproximativ 770 terawatt-oră, ceea ce înseamnă 70-75 de miliarde de metri cubi de gaze. Datele au un mic decalaj de raportare și corespund perioadei de 10-11 septembrie.
Este un nivel mult mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, când depozitele erau la aproximativ 80,1%, iar media pentru această dată este de aproape 84,9%.
Germania este la circa 55%, Olanda la 51%, Italia la 84%, iar România la aproximativ 75%.
Ţările europene care depind de gazele naturale pentru încălzire au ezitat să-şi umple depozitele în timpul verii, sperând că războiul din Iran se va încheia şi că preţurile vor scădea.
Acum se grăbesc să stocheze gaze, contribuind astfel la creşterea preţurilor. Acest lucru va duce, probabil, la scumpirea încălzirii şi a energiei electrice pentru gospodării şi companii, ceea ce va impulsiona şi inflaţia.
Explozia preţurilor la gaze, în atenţia Băncii Centrale Europene
Săptămâna trecută, Banca Centrală Europeană (BCE), şi-a revizuit în sus prognozele privind inflaţia, când a majorat şi dobânzile, însă preţurile petrolului şi gazelor au ajuns deja mult peste nivelurile de referinţă din acele estimări, explică Reuters.
Conform prognozelor, cotaţiile futures la gaze urmau să ajungă în decembrie la 60,1 euro pe megawat-oră, în conformitate cu scenariul de bază, în timp ce în conformitate cu un scenariu pesimist ar fi ajuns la 77 de euro.
O tendinţă similară se observă şi în cazul petrolului: ţiţeiul Brent se tranzacţionează în prezent la 107 dolari pe baril, mult peste preţul luat în calcul în scenariul pesimist al BCE.
"Cele mai recente evoluţii ale preţurilor la energie sunt destul de îngrijorătoare", a declarat Isabel Schnabel, membră a Comitetului Executiv al Băncii Centrale Europene, la Berlin
"Nu este vorba doar despre petrol", a subliniat Schnabel, cunoscută pentru poziţia sa fermă în favoarea unei politici monetare restrictive.
"Este vorba şi despre produsele rafinate, precum motorina... şi, desigur, un factor deosebit de important pentru Europa îl reprezintă gazele, care au atins, şi ele, valori foarte ridicate", a adăugat Schnabel.
"Riscurile privind inflaţia sunt în mod clar orientate în sus", a declarat luni Peter Kazimir, guvernatorul băncii centrale a Slovaciei şi membru în consiliul guvernatorilor BCE.
"Atenţia mea este concentrată acum mai puţin pe preţurile petrolului şi ale combustibililor şi tot mai mult pe preţurile gazelor şi ale energiei electrice. De asemenea, inflaţia preţurilor la alimente, un aspect esenţial pentru percepţii şi aşteptări, este aşteptată să crească şi ea", a spus Kazimir.
Această deteriorare a perspectivelor inflaţioniste ar putea prevesti noi majorări ale dobânzilor, ceea ce ar împinge dobânda de referinţă a BCE, care în prezent se situează la 2,5%, într-o zonă restrictivă pentru creşterea economică.
"Se conturează argumente solide pentru o nouă înăsprire a politicii monetare", a declarat Martins Kazaks, guvernatorul băncii centrale a Letoniei.
"S-ar putea să fie necesar ca dobânzile să ajungă în teritoriu restrictiv. Nu există un prag invizibil sau un nivel superior de atins pentru ca dobânzile să depăşească 2,50%", a precizat Kazaks.
Unii economişti susţin însă că o creştere semnificativă a producţiei de energie din surse regenerabile, de la debutul războiului din Ucraina, combinată cu încetinirea activităţii în sectoarele mari consumatoare de energie (precum industria grea), face blocul comunitar mai puţin vulnerabil la fluctuaţiile preţurilor gazelor naturale.
Următoarea şedinţă de politică monetară la BCE este programată pentru 29 octombrie. Pieţele financiare estimează o probabilitate de 60% ca dobânzile să fie majorate atunci.
