Antena Meniu Search
x
LIVE

Video Verificări la materialele folosite de turci în 6 proiecte majore din România. Detaliul aproape insesizabil care face diferenţa între viaţă şi moarte

Prăbuşirea oraşelor din Turcia ne-ar putea pune vreun semn de întrebare asupra calităţii materialelor de construcţii pe care România le aduce de acolo? Este întrebarea la care statul vrea să răspundă după cutremurele devastatoare, care au luat zeci de mii de vieţi. Inspectoratul de Stat în Construcţii a luat la verificat toate firmele turceşti şi, până când vom avea concluzii clare, am întrebat şi noi cei mai buni experţi ce poate face diferenţa dintre viaţă şi moarte când vine vorba despre ridicarea unei construcţii.

De Greta Neagu la 23.02.2023, 16:51
Vezi și

Cutremur în construcţii după seismele din Turcia. Guvernul vrea să verifice tot.

Paul Racoviță, inspector general ISC: Demarăm un control pe ceea ce înseamnă oţelul-beton adus din Turcia. Premierul ne-a dispus analiza firmelor de construcţii turceşti care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României.

Verificări la materialele folosite de turci în 6 proiecte majore din România

În prezent, turcii se ocupă de şase mari proiecte de infrastructură rutieră în România. Printre care loturile unu şi doi ale Autostrăzii Zero, din jurul Capitalei. Ministerul Dezvoltării nu a răspuns în câte clădiri de utilitate publică turcii au contracte. Noutatea este că inspectorii îi vizitează acum şi pe intermediari pentru a afla ce firme aduc fier beton din Turcia.

Pe acelaşi subiect

Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor: Sunt lucrări pe care e foarte bine că vor exista controale suplimentare. Ba chiar din contră, i-aş încuraja pe cei de la ISC să facă peste tot.

Dan Cheroiu, inginer: Aici aveţi două calităţi de oţel. Şi dacă vi le arăt şi v-aş întreba care este diferenţa dintre astea două şi nu aţi vedea etichetele, probabil că nu aţi putea să îmi spuneţi. Ele par identice vizual. Acesta e B500B- oţel nerecomandat pentru zona seismică România sau Turcia, acesta e B500C. Diferenţa dintre cele două, în cazul unui cutremur de 7 grade, acesta nu-ţi ţine casa în picioare, pe când acesta ţi-o ţine.

Oţelul din clasa B nu se foloseşte în structurile de rezistenţă. Ci doar cel din clasa C.

"În cazul unui cutremur, din cauza alungirii, s-ar produce ruperea. Diferenţa dintre cele două oţeluri este din compoziţia chimică.''

Fără o astfel de etichetă, nici măcar ochiul unui specialist nu poate sesiza diferenţele dintre cele două tipuri de fier beton. De aceea, am venit şi noi cu aceste mostre într-un laborator acreditat şi autorizat de către statul român pentru a face verificarea materialelor care ajung în clădirile din ţara noastră.

Chiar dacă producătorii îşi fac bine treaba, în teren lucrurile trebuie să fie verificate şi de către inspectorii statului, pentru a vedea dacă produsul testat este cel care se află în structura de rezistenţă a clădirii.

Oricând, etichetele pot fi schimbate între ele.

Dan Cheroiu, inginer: Apare problema de trasabilitate. Aduc un oţel, îl procesez, îl bag într-o clădire.

Paul Racoviță, inspector general ISC: Într-o construcţie, partea de rezistenţă, dacă vorbim de oţel beton, dacă vorbim de beton - ele devin lucrări ascunse. Tocmai de aceea legea cere şi impune întocmirea unor procese verbale care să certifice faptul că proiectul a fost respectat.

Carmen Alexandru, inginer: Uitaţi-vă la ce s-a întâmplat în Turcia! Proiectul a stipulat să fie un oţel care are nervuri pe el, în momentul în care a căzut clădirea s-a observat că s-a folosit un oţel beton care nu are nervură pe el. Adică aderenţa lui a fost mult diminuată!

România a importat anul trecut circa un milion 200 de mii de tone de fier beton. Suntem aproape 100 la sută dependenţi de oţelul adus din Turcia, Grecia, Bulgaria, Italia şi Moldova. În ţară, abia am reluat producţia internă la Târgovişte.

Nu importurile ar fi problema, spun experţii, pentru că producătorii sunt verificaţi la sânge.

Carmen Alexandru, inginer: Mergem la ei în fabrică, verificăm tot procesul tehnologic, apoi urmează o verificare a documentelor de calitate.

Ci felul în care meseriaşii folosesc ce trebuie, conform proiectului.

Dan Cheroiu, inginer: Şi în România, la fel ca în alte ţări, munca de fierar betonist e din ce în ce mai rară şi oameni din ce în ce mai puţin pricepuţi.

Standarde şi legi avem. Trebuie doar să verificăm că şi ceea ce apare în ghârtii e adevărat.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News!

Observator » Evenimente » Verificări la materialele folosite de turci în 6 proiecte majore din România. Detaliul aproape insesizabil care face diferenţa între viaţă şi moarte