Video Cafeaua de la automat are 4.700 de bacterii. Rezultat şocant la analizele de laborator
Cafea cu aromă de ciocolată şi 4700 de bacterii. Asta am descoperit într-un singur pahar cu lichid maroniu, luat de la un automat. Am dus la analize cafeaua românului grăbit şi am descoperit că ceea ce ar trebui să ne dea mai multă energie, de dimineaţă, ar putea să ne trimită direct la spital. Urmăriţi un nou episod al campaniei "Ce ne puneţi în mâncare", recomandat mai ales iubitorilor de cafea.
E sunetul care ne trezeşte la viaţă în acele dimineţi când n-am avut vreme de cafea înainte de a pleca de acasă. Iar aparatul care o prepară într-o secundă e fix ce îţi doreşti să vezi într-un hol ori într-o sală de aşteptare.
"Suntem într-unul dintre cele mai aglomerate locuri din Bucuresti- în gara de nord. asa ca am ales sa cumparam si de aici cafea - esspreso lung", explică Mădălina Iacob, reporter Observator.
Aşa a început experimentul nostru. Câte şase probe din câte un aparat din cele mai aglomerate locuri din Bucureşti. În final, ne-am oprit la Institutul de Cercetări Alimentare. Tot la aparatul de cafea.
"Cam în toate instituțiile publice sau private, la parter, găsim două aparate - unul cu mâncare și unul cu cafea. Cafea, cappuccino, moccacino, ciocolată - o să alegem cafeaua simplă, lungă", explică Mădălina Iacob.
Cu toate am mers apoi în laborator, unde, n-a contat cât e de aromată cafeaua, ci cât de "bogată" în bacterii.
"Una dintre probe ajunge la un număr total de germeni de 4700. Înmulţiţi acest 4700 cu 150 de mililitri de cafea pe care o bem şi ajungem la un număr extrem de mare de microorganisme pe care le introducem fără să ne dorim acest lucru în organismul nostru. Ne pot îmbolnăvi şi pentru că nu sunt bacterii uzuale de murdărie, enterobacterii, putem presupune că sunt alte bacterii, poate fi lysteria, poate fi legionella, sunt bacterii patogene care ne îmbolnăvesc şi ne îmbolnăvesc grav", explică Alexandru Cîrîc, director ICA.
Dacă avem "noroc", poate fi doar o simplă toxiinfecţie alimentară. Medicii spun că riscul mare e să ne alegem cu o listerioză, care poate fi chiar fatală. Problema nu este, însă, cafeaua. Ci dozatorul din care această cafea curge în paharul nostru.
"În acest aparat avem apă fierbinte care trece prin cafea, acel produs în acel moment este steril. Ulterior, el curge prin niște trasee și capete de dozare. În acel traseu foarte scurt, de câțiva centimetri, reușește să se contamineze la niște niveluri foarte mari, asta înseamnă că pe acel traseu de poate 10 cm nu s-a spălat niciodată. Suntem în situația în care ar trebui să ne apucăm să căutăm bacterie cu bacterie să aflăm cu ce sau ce ne poate îmbolnăvi de la o simplă cafea. Dacă era un singur produs, spuneam ca a fost accidental", explică Alexandru Cîrîc, director ICA.
N-a fost un accident. Iar concluzia specialiştilor e clară.
"Aparatele nu se spală!", continuă Alexandru Cîrîc, director ICA.
"Bacteriile nu prea au cum să vină de la cafea per-se, pentru că odată prăjită, nu ar putea să conțină aceste bacterii. Pericolul principal este igiena aparatului. E îngrijit necorerspunzător și pe tot traseul acela hidraulic pot apărea bacterii", explică Marian Lică, importator de cafea.
"Există reguli şi în general la companiile mari care operează aparate, există o frecvenţă a igienizării aparatelor, în ultima perioadă chiar cei de la DSV şi ANPC au început să controleze aceste aparate. Foarte multe aparate au fost scoase din exterior, lucru care le face să fie un pic mai safe", explică Marian Lică, importator de cafea.
Funcționarea automatelor de cafea în România este reglementată de Autoritatea Națională Sanitar Veterinară. Fiecare aparat este autorizat de către ANSVA. Proprietarul trebuie să se asigure că automatul e branşat la reţeaua de apă şi să scrie clar ce conţine lichidul maroniu din pahar - cât e cafea, sau, mai bine zis, dacă e cafea, şi cât e zahăr. În laborator s-a găsit prea puţină cafea şi prea mult zahăr.
"Este un miros de cafea instant, spuma este de cafea instant, cel puţin două din cinci probe aduse nu cred că sunt cafea obţinută prin râşnire şi ca un espresso. Sunt probabil un fel de 3 în 1. Sunt cafele instant provenite din nişte pulberi, de aceea şi conţin zahăr, pentru că pulberea respectivă conţine şi cafea instant, conţine poate şi colorant. Poate şi potenţiator de aromă", explică Alexandru Cîrîc, director ICA.
Oamenii care lucrează în industria cafelei trec pe lângă aceste automate fără să privească în urmă. Pentru ei, lichidul acela cu vagă aromă poate fi numit oricum, dar nu cafea.
"Atunci când savurezi o cafea, în primul rând vezi aspectul, ea nu trebuie să fie o băutura de culoare neagră într-un pahar alb sau într-o ceaşcă, trebuie să aibă un fetru de caimac, uniformă sau tigrată, cu bule mici, fine. Atunci când o mirosim, putem simţi arome de ciocolată, de fructe, de flori, iar atunci când o gustăm, pe lângă gustul specific amărui, putem simţi note de ciocolată, de caramel, de fructe exotice. Pe lângă toate aceste caracteristici organoleptice, ne interesează siguranţa alimentară", explică Dana Pop, degustător de cafea.
"Nu o poţi compara, boabele care sunt alese la un preţ mai mic, gustul este destul de unidirecţional, nimic foarte complex, tipul de prăjire e un pic mai accentuat, aparatul de vending nu are capacitatea de a extrage la fel de bine ca un aparat profesional", a adăugat Marian Lică, importator de cafea.
Aparatul de cafea are, totuşi, şi el, rostul său pe lume. Îţi face cafea rapid şi la preţ mai mult decât decent. Consumatorul trebuie să fie, însă, corect informat. Ceea ce primeşte el în pahar nu are nicio legătură cu ce se prepară într-o cafenea. Unde plăteşti, ce e drept, în jur de 20 de lei. Aşa că, pentru mai multă siguranţă şi economie la buzunar, specialiştii recomandă cafeaua pregătită acasă şi luată la purtător, în termos. Durează doar un minut şi evitaţi întrebări de tipul - "ce ne puneţi în cafea?"
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
