Video Cea mai mare ţeapă imobiliară din ultimii 33 de ani. Ce au păţit românii care au dat avans 20 mil. euro pentru apartamente

Andreea Milea, reporter Observator: Aşa arată cea mai mare ţeapă imobiliară de după Revoluţie: proiectul Planorama. Aproape 600 de oameni şi-au încurcat vieţile, în speranţa că vor locui cândva aici. Peste 20 de milioane de euro au plătit avans, bani pe care nu i-au recuperat niciodată. Din cele patru blocuri promise în proiectul din Sectorul 2, doar unul este locuit. 

Andreea Filip, reporter Observator: Haosul imobiliar se vede cel mai bine aici, in Năvodari, unde dezvoltatorii au găsit în lege portiţa care le permite să se înţeleagă între ei pentru a ridica blocuri lipite unul de altul. Aşa s-a ajuns la astfel de situaţii în care construcţii sunt atât de apropiate încât abia te poţi strecura printre ele. Odată ce au acordul vecinilor, nimic nu le mai stă în cale să obţină autorizaţia de construire din partea autorităţilor. Şi cum zona a ajuns una dintre cele mai râvnite de pe întreg litoralul românesc, unde toată lumea îşi doreşte acces la mare, de-a lungul plajei s-au ridicat în ultimii ani sute de blocuri cu mii de apartamente.

Alex Prunean, reporter Observator: Aici, în Floreşti, în cea mai mare comună a ţării, minunile nu sunt doar şapte, ci infinite. În acest loc, de exemplu, nu se acordă prioritate nici de stânga, nici de dreapta, ci de gabarit. Fiind singura cale de acces către un cartier cu mii de apartamente, atunci când un autobuz şi nu numai intră pe această stradă, ceilalţi şoferi trebuie să oprească în capăt. În caz contrar, totul se blochează. La fel cum se blochează aici, unde curtea acestui localnic nu doar că iese în evidenţă, dar este aproape până în mijlocul străzii, pentru că nu a vrut să-şi mute gardul. Iar dacă nu a vrut, ani de zile nu l-a obligat nimeni. 

Clara Mihociu, reporter Observator: Valea Adâncă, Horpaz şi Lunca Cetăţuii. Trei cartiere din zona metropolitană în care s-a construit continuu în ultimii ani. Nu la fel s-au dezvoltat însă lucrurile şi când vine vorba despre şcoli, grădiniţe, spitale sau locuri de muncă. Deşi s-au mutat în afara oraşului, trebuie să ajungă zilnic tot în oraş, iar pentru asta pierd în fiecare zi două-trei ore în trafic, timp pe care l-ar fi putut petrece alături de familiile lor, în noile locuinţe mult visate.

Cristina Oprea, reporter Observator: 5,6 metri. Uneori, coşmarul poate avea dimensiunea unei străzi cu lăţimea mai mică de nouă metri, cum este cea de aici, una pe care autorităţile refuză să o ia în administrare. Aşa ajung oamenii să suporte din propriul buzunar costurile cu apa, gazele sau canalizarea. 

Claudiu Loghin, reporter Observator: Cu mai bine de opt luni în urmă am filmat exact în acest loc un depozit de gunoi improvizat pe o fosă septică. Vestea bună este că depozitul de gunoi a fost desfiinţat. Vestea proastă este că a fost mutat şapte metri mai încolo şi arată exact aşa cum îl vedem. Gunoaie de-a valma, noroi peste tot şi trei plase de gard aruncate pe margine, în chip de delimitare a platformei. Aici, ca în multe alte cartiere rezidenţiale, promisiunile dezvoltatorilor imobiliari se împlinesc doar parţial. Canalizarea a fost făcută, doar cu foarte mare greutate, branşamente electrice individuale nu sunt, platforma de gunoi am văzut în ce stadiu este, cât despre străzi asfaltate, cu locuri de parcare, sunt convins că imaginile pur şi simplu vorbesc de la sine. 

Iulia Pop, reporter Observator: Giroc, comuna modestă de lângă Timişoara, a explodat în ultimii 15 ani şi a devenit una dintre cele mai mari suburbii din România. Peisajul rural s-a transformat într-o mică aglomerare urbană. Ce am învăţat aici? Că o locuinţă mai ieftină are mereu în pachetul de bază mucegai de calitate, că dezvoltatorii fac legea şi dau cu pumnul inclusiv în biroul funcţionarilor din Primărie şi că mafia imobiliară e greu de stârpit chiar şi de instituţiile statului. Aici, banii vorbesc.

Greta Neagu, reporter Observator: Vicii de vibrare, acoperire minimă cu beton a armăturii şi montajul greşit al termoizolaţiei sunt problemele întâlnite de specialişti pe şantierele rezidenţiale din ţară de care nu am avea parte atât de des în practică, dacă ar exista o instituţie de verificare a statului mai eficientă. Doar că statul are un inspector la 140 de clădiri, în contextul în care în 2021 au fost eliberate peste 51.000 de autorizaţii de construcţie la nivel naţional. În acest proces de verificare ar trebui să se implice şi autorităţile locale, primăriile. În realitate, prea puţin se întâmplă acest lucru.  

Andreea Milea, reporter Observator: Coşmar Residence este despre problemele oamenilor şi nepăsarea autorităţilor. Probleme pe care ni le-aţi semnalat şi pe care aşteptăm să ni le arătaţi în continuare. Împreună am reuşit să aducem schimbarea. Un exemplu este aici, în oraşul Pantelimon de lângă Bucureşti. Drumul principal al noului cartier rezidenţial a fost, într-un final, asfaltat, după 17 de ani de chin pentru cei care locuiesc aici. O minune pentru oameni, un pas spre normalitate în Coşmar Residence.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰