Video Cum se reciclează sticlele de plastic și revin la viață sub forma unor noi produse: Procesul, fascinant și prietenos cu mediul
O pungă de plastic se dezintegrează în 20 de ani, iar un PET poate rezista şi 500 de ani în natură. Aşa că, dacă nu dispare, plasticul ar trebui să se transforme. Sticlele din plastic pot fi reciclate şi readuse la viaţă sub forma unor noi produse: haine, covoare, scutece, inclusiv alte PET-uri. Vă arătăm un proces fascinant şi prietenos cu mediul: circuitul plasticului departe de natură.
Dumitru Gabriel, director de producţie: Avem, în momentul ăsta, în jur de 10.000 de tone de PET balotat.
De peste tot din lume. Cam 30% dintre sticlele de plastic care ajung la acest centru de reciclare provin din ţară. Restul sunt aduse din străinătate. Până să devină covoare, haine, pamperși sau să se transforme din nou în sticle, pet-urile trec printr-un proces elaborat. Primul pas îl reprezintă spargerea baloților și separarea sticlelor în funcţie de culoare şi material.
Dumitru Gabriel, director de producţie: În interiorul balotului nu vom găsi 100% numai PET. Vom găsi și alți contaminanţi de tipul fragmentelor de pământ, piatră, lemn, metale feroase, neferoase, carton, folii.
Procesul de reciclare a PET-urilor este unul complex
- Mâncăm săptămânal 5 grame de microplastic, echivalentul unui card bancar, din cauză că nu știm să colectăm...
- Cât îî costă pe români eliminarea produselor din plastic. Magazinele fac ultimele pregătiri pentru a se adapta...
- Faimoasa roşie de Izbiceni, din mijlocul gunoaielor, pe mesele românilor. Crescută cu apă contaminată, în...
În primă fază sunt îndepărtate automat cu ajutorul unei benzi magnetice.
Dumitru Gabriel, director de producţie: Avem şi partea de sortare manuală. Nu există echipament care să aibă eficacitate 100%.
Andra Mitu, reporter Observator: Nu mai puţin de şase milioane de sticle de plastic trec prin mâinile acestor angajate. Trebuie să se asigure că printre PET-uri nu se strecoară pungi din plastic sau alte impurităţi.
Apoi, sticlele sunt măcinate în fulgi de cel mult 12 centimetri. Urmează unul dintre cei mai importanţi paşi în procesul reciclării (ill cu masinaria 21.00): spălarea fulgilor într-o instalaţie de înaltă precizie.
Dumitru Gabriel, director de producţie: Am plecat de la sticle, le vedeți cu dopuri, cu etichete. Am ajuns la fulgul PET macinat, spălat. Asta e produsul finit.
Ce produse se pot obține după reciclarea plasticului
Prin alte procese complicate, fulgii de plastic se transformă într-un soi de lână. Fibră sintetică poliesterică, mai exact. Iar de acolo pleacă spre toate industriile. Fibra sintetică este folosită în tapiţerii, canapele, umpluturi de perne şi jucării. Inclusiv in industria construcţiilor se foloseşte ca material izolator. Din fibră se mai fac pampersi, serveţele umede, haine ori covoare.
Anda Stancu, reprezentant firmă reciclare: Noi mai producem aici și banda PET, un produs de legătorie, cu aplicaţii industriale. Se pot lega baloți cu el sau lucruri foarte grele și voluminoase,
tot din PET rezultă aceste granule care mai apoi sunt suflate în sticle noi.
Dragos Calugăru, director companie colectare: Deja sunt pe piața laptopuri care se marketează cu 30% materialele reciclabile în componente.
România e la coada clasamentului european privind reciclarea, cu o rată de patru ori mai mică decât media europeană.
Andra Mitu, reporter Observator: 22 milioane de telefoane mobile zac nefolosite în sertarele românilor, dar smartphone-urile pot fi valorificate prin reciclare. Vă arăt săptămâna viitoare ce comori ascund electronicele pe care le depozităm într-un colt al casei. Sau mai rău, le aruncăm.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰