Video De pe dark web pe străzile din București. Cum acționează rețelele de droguri chiar sub ochii noștri

Aflasem că undeva, într-o casă, s-ar vinde și s-ar consuma droguri. La orice oră. Am știut imediat că am ajuns unde trebuie. Apoi, în mod straniu, vedem cum tot mai mulți oameni intră în aceeași casă.

După câteva minute încep, pe rând, să și iasă.

Reporter: Salut. E acasă omul?

Consumator: Cine?

Reporter: Aș vrea niște „tigăiță”.

Consumator: Nu știu.

Reporter: Cred că s-au anunțat între ei că a intrat unul, a ieșit altul.

Vecin: Păi, nu au telefoane toți?

Vecinul știe exact cum stau lucrurile.

"S-au dus la poliție și a făcut sesizări și degeaba. Au zis că e treaba lor, se ocupă ei. Acum o lună de zile au intrat unii mascați peste ei noaptea, le-au luat banii ce încasaseră pe droguri, și i-a și caftit", a povestit un vecin.

Pare că n-a prea funcționat.

Discuţie reporter - neplaez: 

- Cum eşti?

- Încă în viaţă.

- Ce ai luat?

- Am luat tigăiță.

Cineva din casă simte agitația din stradă și vine la gard.

Reporter: Hai să povestim noi doi.

Dealer: Ce să povestim?

Reporter: Vine lumea să ia „tigăiță” de la tine.

Dealer: Ce „tigăiță”, mă? Nu știu, că eu nu mă ocup cu așa ceva.

Dar brusc schimbă tonul și atitudinea.

"Pleacă, dă-te-n... de aici, pleacă! Poți să fii și gabor, pleacă", i-a spus reporterului Observator.

Se întâmplă la doi pași de centrul Bucureștiului. Se întâmplă, de fapt, unde nu te aștepți, peste tot în București.

Droguri se vând, droguri se cumpără, peste tot, dar nimeni nu vede. Metodele s-au sofisticat, tranzacțiile s-au mutat în online ori în spatele unor paravane pe care nici nu le bănuim. Rețelele de traficanți sunt ca o pânză de păianjen invizibilă și din ele fac parte chiar și copii, ori oameni cu copii acasă. Un consumator ne explică cum funcționează totul.

"Practic sunt dealerii ăștia care dau marfa mai departe, tu contactezi o săgeată, cineva care dă de la un dealer, și plătești 50%, 60 de lei, că atâta e un gram și de obicei sunt prin părți pe unde nu prea umblă poliția, de exemplu 1 Mai, Grivița, Drumul Taberei, Rahova, Ferentari, Colentina", a mărturisit Ioana, dependentă.

Am întâlnit-o în Clinica de Psihiatrie la Voila, unde face terapie ca să scape de dependența de droguri. A început când avea 14 ani. Mama primise un diagnostic grav și ea a crezut că, așa, poate depăși momentul. Boala mamei a trecut, ea a rămas cu dependența. Și a intrat, de foarte mică, într-o lume plină de pericole, în care a învățat ce înseamnă dealer, supradoză, drog de mare risc și locurile de unde poate procura marfa cea mai bună.

"Afară, în parcuri, ori la platformă la Universitate. La Piaţa Romană e parcul acesta, e un gang. Noi îi zicem Everest. Şi seara, şi în timpul zilei, la orice oră poţi să găseşti pe cineva care consumă", a spus Ioana.

Am mers în unul din locurile indicate de ea. Și am găsit pe cineva. Nu consuma. Dar ar fi vrut. Rămăsese fără bani.

Consumator: Vreau să fac și eu 2-3 lei să îmi iau o cafea.

Reporter: O cafea sau o tigăiță?

Consumator: Îmi iau și tigăiță.

Așa i se spune pe stradă. Tigăița. Un fel de "drogul săracului". Costă 10 lei doza și face ravagii. E un amestec de substanțe psihoactive, preparat de obicei în laboratoare clandestine. Produce stări de confuzie, halucinații, agresivitate extremă, comportament imprevizibil și, cel mai grav, dă dependență de la primul fum.

Reporter: Dar tigăița asta ce e?

Consumator: Amfetamină, un fel de MDMA. 10 lei, dă încoace să... Luăm 301 până la...

Reporter: Dar ce e acolo, loc unde se consumă sau unde se vinde?

Consumator: Acolo se vinde, dar dacă vreți să stăm, găsesc și o scară care am fost eu în ea, nu are cheie, stăm în liniște așa, ne ascundem. Am și tot ce îmi trebuie și... uite tigăița.

Marile tranzacții se fac însă în online. În pauza dintre două doze, un consumator ne explică pe îndelete.

"De unde crezi că comandă toată lumea droguri în cantităţi mari. De pe dark web. 'Are' mami, tati, bani în conturi bancare? Are. Hai să îi transformăm în bitcoin, că de pe dark web nu poţi să cumperi nimic fără bitcoin. Bitcoin-ul nu e cum zice lumea 7.000-10.000. E undeva la 1.000-2.000 de euro. Şi vind de pe dark web în câteva săptămâni, luni, un plic acasă care zici că e o factură de lumină, dar nu ştii ce în el. Vine prin colete", ne-a mărturisit un consumator.

După ce coletul e ridicat, marfa devine disponibilă pe diverse grupuri create de către dealeri. Acolo vezi, ca într-o vitrină, ce marfă e disponibilă și la ce preț. Dai comanda, faci plata online și atunci primești fotografia locului unde a fost plasat pachetul ori niște coordonate GPS. Și un cod. Ca să poți deschide o astfel de cutie.

După ce pachetele au fost ridicate, de obicei locul de plasare se schimbă, pentru ca nu cumva cineva să fi văzut ce se ascunde de fapt aici și să anunțe poliția.

Polițiștii s-au confruntat în ultimii ani cu situații care depășesc orice imaginație.

"Am avut tot felul de operațiuni care ne-au arătat că dealerii și traficanții nu au semne distinctive. Sunt oameni normali, la fel ca noi, mulți cu profesii respectabile. Și am avut chiar un profesor universitar, specialist în agronomie care își creștea plantele de cannabis pe muzică clasică și, într-adevăr, erau cele mai frumoase plante de cannabis pe care ofițerii antidrog le-au văzut la momentul respectiv", ne-a spus Ramona Dabija, director de comunicare MAI.

Semn că experimentul chiar reușise. Într-un fel arătau plantele de canabis care "ascultaseră" Vivaldi, în alt fel cele care crescuseră pe muzica lui Bach. În laboratoarele poliției e o colecție impresionantă de obiecte care ne arată la ce nivel a ajuns acum inventivitatea traficanților.

"Se vând pe internet, e foarte important pentru părinți. Când te uiți așa, un recipient frumos colorat în care ai impresia că este un suc, dar această doză poate ascunde substanțe necunoscute și aici este foarte periculos. Pentru că dacă o bei odată poți ajunge chiar în situații critice din punct de vedere medical. Sunt frumoase, sunt colorate, sunt jeleuri. Aici avem un exemplu de 3 jeleuri pe care le vom extrage. Jeleurile pot fi cu THC, dar pot fi și cu canabinoizi sintetici care sunt foarte periculoși. Au ajuns chiar pe mâna copiilor și știm că au ajuns la spital și că au avut multe probleme", ne-a arătat Ramona Dabija.

Cel mai consumat, dar și cel mai des confiscat drog din România e canabisul. Vin periculos din urmă drogurile sintetice, foarte ieftine și ucigător de periculoase. Cristalul, consumat de către tineri, este numit "cocaina săracilor". Se face inclusiv din substanțe chimice industriale sau de curățenie. Și provoacă episoade psihotice grave, iar în caz de supradoză, deces.

"La un moment dat ai niște halucinații și, dacă nu ai creierul atât de bine aici în șuruburi, poți să te arunci și de pe bloc", a povestit un consumator.

Consumator: Unele dintre ele chiar că îți plac și vrei, trebuie să le oprești că în maxim 2 luni eşti... Amin!

Reporter: Și cum mai ai puterea să îți dai seama?

Consumator: Dumnezeu mă ajută.

Drogurile fac legea în România. Dar ce fac oamenii care se ocupă cu legile în țara asta, vedeți în următorul episod „România pierdută în droguri”. Întreaga campanie se vede și pe observatornews.ro.