Video Mâncarea elevilor de la şcoală, dusă la laborator pentru analize. "Şniţelul nu e chiar şniţel"
Sendviş cu şniţel care nu e şniţel şi tartine pline cu bacterii. Gustarea copiilor de şcoală este un pericol frumos ambalat. Observator a dus la analize meniul preferat al elevilor şi rezultatele ne-au îngrozit! Grav este că cei mici îşi cumpără mâncarea periculoasă de la colţul şcolii sau chiar de la automatul de pe hol, deşi legea interzice clar asta. Urmăreşte acum un nou episod din campania "Ce ne puneţi în mâncare".
Totul a început cu un experiment. Cum ar fi să fim elevi pentru o zi. Sau măcar pentru o pauză mare. Oferta de mancare e, exact ca şi pauza. Mare. "În jurul şcolii găsesc supermarketuri, un restaurant chinezesc, patiserii, cafenele multe. Înainte de liceu mâncăm un croissant, bem o cafea", spune o elevă. "Există produse gata făcute preparate la supermarketuri, pui cu cartofi, sandvişuri, batoane", spune un băiat. Adică tot ce se încadrează la "alimente nesănătoase ". O vorbă pe care am vrut să o verificăm şi în laborator.
Grav e că, în cazul acestor produse, se încalcă toate prevederile legale
"Şniţelul nu e chiar sniţel. Şniţelul nu e file, sunt bucăţi de carne amestecate cu diferite alte ingrediente", a declarat Alexandru Cîrîc, director ICA. Dar şi cu ceva ce nu ne dorim niciodată să găsim în mâncare. Mai ales cea a copiilor. "Şandvişul cu şnitel este contaminat cu enterobacterii. 14 39 Un indicator al igienei procesului sunt depasite de aproximativ 20 de ori fata de recomandarile legale. 14 56 Fie de pe mana angajatilor, fie din legumele poate nespalate. 15 08 si vedeti ca salata are urme de pamant, salata nu este spalată. Hamburgerul este aproape un desert, are un conținut de 5,48% zahăr. Este foarte mult. Acest zahăr este o medie între chifla și chifteaua din hamburger, care nu ar trebui să conțină deloc zahăr, taie sau este îndulcită de sosurile adăugate", a declarat Alexandru Cîrîc, director ICA.
Cu toate astea, meniul complet al unui școlar conține și desert. Un pateu cu brânză, de exemplu. Brânză, doar cu numele, ne arată analizele de laborator. Rețineți această expresie – cel puțin mediocru. E ceva ce ar trebui scris pe eticheta mai multor produse de patiserie pe care le mănâncă școlarii în pauza mare. "Avem o cantitate mare de acizi grași saturați, grăsimile utilizate sunt grăsimi de proastă calitate. Nu este recomandat pentru copii să consume asemenea grăsimi. Sunt acele grăsimi de care noi trebuie să ne ferim, le avem și etichetate, sunt prezentate și în legislație ca prezentând anumite riscuri de consum. 50% din grăsimea totală în produs vegetal să fie grăsime saturată nu este normal. 7,75 grame pe sută de grame de grăsimi saturate încalcă prevederea legală referitoare la conținutul maxim de 5", a declarat Alexandru Cîrîc, director ICA.
Grav este că, în cazul acestor produse, se încalcă toate prevederile legale. Și cele care fac referire la conținut, dar și cele care vorbesc despre locurile în care sunt vândute. In unele şcoli, chioşcurile în care se vând aceste "produse gata facute" sunt chiar in curte. In altele, automatele cu dulciuri sunt pe holuri. Desi legislaţia în vigoare interzice clar acest lucru. Pe o rază de 500 de metri în jurul unitatilor de invatamant este "interzisă comercializarea sau expunerea spre vânzare a băuturilor alcoolice, energizante, cafea, alimentelor nerecomandate și a altor produse interzise minorilor". În plus, Ministerul Sănătăţii a întocmit o listă riguroasă cu alimente nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor.
"Ordinul de ministru reglementează tipul de alimente, în special conținutul de zahăr sau de alte substanțe în alimentele care se comercializează în interiorul școlii sau în imediata lor vecinătate, pentru că în țara noastră ne confruntăm cu un număr crescut de cazuri de obezitate, mai ales la copii", a declarat Alexandru Rogobete, ministrul Sănătăţii. Pe hârtie, totul arată bine. Avem cifre și statistici, știm exact și cât de gravă e situația. Avem și legi care ne-ar ajuta să ne protejăm în școli, copiii, de alimentele nesănătoase. Teoretic. Practic, situația e așa. "Avem prevederi legate despre ceea ce se poate comercializa în chioșcurile din interiorul unității de învățământ, pentru cele din afara e greu pentru școală să controleze asta și ne așteptăm ca autoritățile locale să colaboreze cu noi. Procedurile de acces în unitățile de învățământ trebuie să fie foarte clare, astfel încât elevul să nu poată să iasă oricând să își cumpere junk food din împrejurimile școlii", a declarat Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educaţiei.
Sunt copii care, înainte de pauza mare, își comandă pe aplicații de livrări mâncare nesănătoasă
"Aici, la noi, există Piața Matache, pe care nu o putem da la o parte. Obiceiurile alimentare sunt foarte rele, urâte. Am avut mâncare de mazăre și jumătate dintre ei s-au uitat ca la mașini străine. Chipsurile și pufuleții – acolo e marea problemă. Am avut, de-a lungul timpului, shaorma, am avut, de-a lungul timpului, Mec", a declarat Daniela Voinea, directorul Şcolii Nr.1 din Bucureşti. O soluție ar fi, bineînțeles, programul național de masă sănătoasă, doar că, din păcate, foarte puține școli din România își permit așa ceva, din lipsă de spațiu. "Avem acest spațiu în care putem servi masa și nu încurcăm sala de clasă cu sala de masă. Mâncarea este pregătită de o firmă specializată, de o firmă care are medic nutriționist, vine porționată sau vrac, iar aici este pusă în farfurii sau servită direct din casoletele în care vin", a declarat Daniela Voinea, directorul Şcolii Nr.1 din Bucureşti.
Ministerul Educației ia în calcul și noi reglementări privind interzicerea de colete în școli. Da, ați auzit bine. Sunt copii care, înainte de pauza mare, își comandă pe aplicații de livrări mâncare nesănătoasă. Apoi ridică pachetul direct de la portarul școlii. Fără ca vreunul dintre ei să se întrebe: "Ce ne puneți în mâncare?"
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
